Poluare pe Valea Racilor

În tradiţionala cutumă românească, conform căreia hârtia şi râul suportă orice, cineva nu a mai avut ce face cu o anumită cantitate de substanţă (ceva chimicale, şampon, detergent, probabil, expirate) şi i-a dat drumul pe canal.

Viitura verde i-a speriat până şi pe muncitorii care lucrează la consolidarea malurilor.

Iată cronologia, constatată de subsemnatul:

12,19 – apelul telefonic prin care sunt informat de poluare;

circa 12,30 – ajung în zonă şi mi se prelevă o cantitate din apa poluată într-o butelie PET;

12,40 – încep demersurile de aflare a numărului de telefon al inspectorului de specialitate pentru protecţia mediului din Primăria Turda (la precedenta întâlnire, am dat, fără să primesc, o carte de vizită!);

13,20 – Camelia Mic, inspector de specialitate pentru protecţia mediului din Primăria Turda, soseşte la faţa locului; încă se mai vede poluarea, chiar dacă verdele a cam dispărut, semn că emisia de substanţe poluante a fost stopată la sursă; îi înmânez proba prelevată;

18,00 – Sunt informat telefonic de Camelia că proba furnizată de mine este în drum spre laboratoarele Apelor Române pentru analiză. Promite că, în câteva zile îmi va furniza buletinul de analiză şi îmi va comunica măsurile luate. Sper să nu uite. Primit că o voi ajuta!

Aşa cum discutam şi la faţa locului: chiar dacă nu se reuşeşte depistarea şi amendarea făptaşului, poate, se va adresa un avertisment posibililor făptaşi şi se va evita, astfel, repetarea poluării. Tot ar fi mai mult decât nimic.

Mulţumesc persoanei care m-a informat despre eveniment! Împreună, el, eu, autorităţile, vom reuşi să mai schimbăm din mentalitatea conform căreia râul suportă orice şi, nu peste foarte mult timp, vom vedea din nou, pe Valea Racilor … raci!