PET-urile dispar în 800 de ani, pentru că nu sunt biodegradabile. Nesimţiţii, niciodată!, deşi, sunt biodegradabili.

vineri, 17 decembrie 2010

Brazii de Craciun la ghiveci

Asociatia Ecologista „Floarea de Colt” impreuna cu Ecolution si Nea Garden sustin si in acest an promovarea Brazilor la ghiveci.
Brazii de Craciun la ghiveci ofera o modalitate excelenta de a sarbatori “Eco-friendly” si în acest an.
Nu numai ca vei fi salvarea vietii unui copac, dar vei avea si parfum autentic de brad in casa ta si un brad care nu se va usuca la fel ca si unul taiat. Brazii verzi sunt stabili în ghivecele lor si pot fi plantati in aer liber dupa trecerea sarbatorilor. Sau, prin punerea bradului sadit intr-un loc favorabil puteti sa-l mentineti acolo tot restul anului si sa-l aduceti inapoi din nou pentru mai multe Craciunuri succesive.” Anda Trifan, Nea Garden
AEFC si pertenerii isi propun ca pe parcursul iernii 2010 perioada in care simbolul universal este Bradul, sa atraga atenia asupra unui tip special de Brad. Bradutul ECO - „Bradul la ghiveci.”
Vom demara o campanie de constientizare si informare (prin reportaje, interviuri, etc.) a oamenilor asupra adevaratilor brazi Eco. Descrierea calitatilor si caracteristicilor brazilor in comparatie cu alte tipuri de brazi care se vand sub aceeasi eticheta de ex: Brad de plastic, sau brad in ghiveci care are radacinile retezate. Prezentarea puntcelor de vanzare unde exista brazii Eco. In primavara va exista o a doua faza a proiectului care va consta in recuperarea si replantarea voluntara a bradutilor. Implicarea familiilor cu copii in acest proiect va face ca acestia din urma sa poata recunoaste, ingriji, replanta, si urmari de-a lungul anilor evolutia Bradului in mediul sau natural.” - Korosfoy Sandor – Presedintele AEFC
Pentru acest tip brazi trebuie de la inceput gasita o modalitate usoara de pastrare in cea mai buna forma aceasta pentru ca pomul sa poata fi replantat sau sa treaca cu bine peste an, pana la un Craciun viitor.
In acest sens va vom prezenta mai jos cateva trucuri care sa va ajute la mentinerea cat mai corecta a starii de sanatate a bradului:
Mentionam aici ca timpul de pastrare intr-un loc inchis pentru un brad este intre 10 zile (recomandat) si 3 saptamani (maxim).
Faza I: Aclimatizare
1. Perioada de aclimatizare poate fi de la 3 zile (minim) pana la 7 zile (recomandat).
2. Odata achizitionat, bradul la ghiveci se va pune intr-un loc unde nu va fi expus unor temperaturi prea diferite de mediul in care a trait pana atunci. Ex: garaj, pivnita, sau orice alt loc unde temperatura sa fie mai joasa decat cea a camerei si mai mare decat cea din exterior. Prefreabil intunecate.
3. Udati bradutul de indata ce acesta este achizitionat!
· Se va verifica pamantul daca acesta este suficient de umed, daca nu atunci se va uda negresit.
Faza II: Spatiu interior
Selectati locatia dorita tinand cont de urmatoarele:
1. Temperatura camerei sa nu de paseasca 18- 20°C !
2. Alegeti un nivel de suprafata ferit de caldura (calorifere; seminee; ventilatoare; radiatoare) si lumina directa a soarelui. (Incalzitoarele vor usca copacul şi ramurile sale, vor deveni maro si uscate )
3. Asigurati-va ca tava de scurgere este bine plasata sub ghiveci. Udarea se va face zilnic, moderat. (Optional se poate scadea temperatura pamantului prin adaugarea catorva cuburi de gheata sau 1, 2 bulgari de zapada)
· Se toarna apa incet in ghiveci pana cand incepe sa se vada prin gaurile de pe partea de jos. Va recomandam o stropitoare cu un lung si ingust tub de scurgere.
4. În fiecare zi, verificati solul, care ar trebui sa ramana umed, dar nu ud.
· Cei mai multi brazi pot fi udati la fiecare cateva zile.
· Nu lasati niciodata sa stea apa in tava de scurgere si aveti grija sa nu se reverse tava.
5. Mentineti temperatura, udarea si luminozitatea. Nu incercati sa taiati bradul sau sa fertilizati.
6. Decoratiunile sa fie cat mai usore si potrivite dimensiunii bradului.
7. Deconectati instalatia pe timp de noapte si de fiecare data cand iesi din casa.
8. Dupa perioada sarbatorilor, bradul se scoate cat de repede afara.
9. Acesta va avea nevoie de timp sa se aclimatizeze inainte sa fie replantat. (vezi Faza I, 2).
Faza III: Replantarea
1. Pregatiti locul de replantare. Daca solul este înghetat acesta va poate lua cateva zile pentru a obtine o groapa potrivita.Pamantul scos se tine in saci, in loc ferit de inghet.
2. Groapa trebuie să fie mai mare decat marimea ghiveciului.
· Se masoara inaltimea ghiveciului, (adancime max 5 cm deasupra h ghiveciului.)
· Latimea gropii trebuie sa fie cu 15 – 20 cm mai mare decat diametrul ghiveciului.
· Nu este nevoie sa adaugati ingrasamant solului, trebuie doar sa utilizati aceeasi sol scos din groapa.
3. Din groapa inainte pregatita se scoate umplutura, se incearca asezarea bradului in groapa (groapa nu trebuie sa fie nici prea inalta nici prea adanca), dupa care aceasta se umple cu apa pana la refuz.
· Se lasa apa sa fie absorbita in pamant, se aseaza bradul cu tot cu pamant*, se adauga pana la jumatatea dimensiunii pamant si se uda iar cu apa pana la refuz. Se lasa apa a doua oara sa fie absorbita in pamant dupa care se completeaza cu pamant pana se acopera groapa (max 5 cm deasupra nivelului pamantului din ghiveci).
* pentru a putea scoate radacina fara a o vatama, se ineaca ghiveciul intr-o cantitate de apa, unde se lasa 2, 3 minute dupa care cu grija se socate radacina cu tot cu pamant din ghiveci.
· Se taseaza bine pamantul apoi se uda usor.
4. Bradul astfel plantat NU trebuie sa se miste la o smucire puternica (in caz contrar procedeul trebuie reluat deoarece bradul nu este bine fixat in groapa si exista riscul de a nu se prinde)
5. In zilele urmatoare, se poate uda numai daca temperaturile nu ating cota e inghet la sol
6. Primavara si vara urmatoare se uda mai intens si cu mai multa grija fata de planta.
Va rugam sa ne contactati pentru detalii suplimentare. Korosfoy Sandor, Presedinte AEFC, aefc@ngo.ro

Notă: pentru frumoasa imagine a bradului împodobit, mulţumim internetului.

joi, 9 decembrie 2010

Să fim ecologişti şi de Sărbători

Cum sa fim eco de Sarbatori

articol scris de Alina Bratu

Pentru ca se apropie sfarsitul de an, va invit la o noua discutie despre cum putem sa ne pastram spiritul eco intr-o perioada in care tuturor ne place sa avem sarbatori cat mai stralucitoare si sa daruim cat mai mult.

Si, ca sa va deschid apetitul, v-as reaminti cat de fructuoase au fost discutiile pe care le-am avut de-a lungul anului despre sfaturi ‘verzi’: pentru acasa, pentru calatorii sau iesiri in oras si pentru birou.

Ei, bine haideti acum sa ne impartasim sfaturile verzi pe care le tinem in tolba pentru Sarbatori.

Ca de obicei, voi incepe eu cu doua, trei ganduri. Iar primul este sa ne ghidam cand mergem la cumparaturi dupa materiale eco-friendly. De la  cadouri, pana la decoratiuni, ornamente pentru brad, s.a. Iata cateva idei:

- obiecte din lemn, portelan sau sticla;

- accesorii din textile, pietre semipretioase sau lemn;

- plante;

- ambalaje din saculete de panza;

- cd-uri, bilete la diverse spectacole sau carti.

Apoi, sa fim atenti la partea cea mai interesanta: bradul, luminitele si decoratiunile.

Alegeti un brad in ghiveci. Mai ales daca aveti o casa spatioasa sau curte. Daca nu, brad artificial, in caz ca nu aveti deja unul.

Folositi instalatii de lumini cu led-uri. Consuma mult mai putin si nu se ard repede.

Daca simtiti nevoia sa decorati diferit de alti ani, cumparati globuri eco: din hartie, sticla sau chiar crosetate!

Astea au fost ideile mele. Acum e randul vostru!

Notă: mulţumim colegei de la umbrelaverde.ro pentru sfaturi. Poate, dacă ne gândim un pic, fiecare am putea veni cu alte idei.

marți, 2 noiembrie 2010

Tomberon de tomberon

Probabil că, aşa cum există jmeker de jmeker, ca superlativ (!), trebuie să existe şi tomberon de tomberon. L-am descoperit pe Valea Racilor, prin Turda!

Mi-am făcut un mare păcat, pe ziua de astăzi: am fost la primărie şi am deranjat-o pe inspectoarea de mediu, care a uitat că mi-a promis buletinul de analiză pentru mostra de apă poluată. Inspectoarea de mediu, Camelia Mic, este revoltată pentru că "mi-ar fi spus de nenumărate ori că nu-se dă buletinul de analiză" (vorba vulpii: poate că mi-a spus, dar, nu eram de faţă!). Eu nu-mi amintesc decât de promisiunea ei, din 12 octombrie, că mi-l trimite pe fax. Mai mult, săptămâna trecută i-am dat o carte de vizită pe care îi atrăgeam atenţia că nu am primit ce-mi promisesem. Ca urmare, … nu am primit nici un telefon, nici un fax, nici un e-mail explicativ.

Astăzi, mi s-a părut că am deranjat-o, iar, spunându-i ce se întâmplă în spatele Billa: se varsă gunoaiele în mod sistematic în Valea Racilor.

Iată ce am găsit astăzi pe Valea Racilor, acolo unde se ridică ziduri de sprijin pe maluri:


În concluzie: constat că inspectoarea de mediu, care are biroul la Primăria Turda, se ocupă de … treaba ei cu ce, iar, eu, când voi mai găsi astfel de atentate la mediu va trebui să sesizez Garda de mediu de la Cluj?! Sau Garda Naţională de mediu ori cea Europeană?!

vineri, 15 octombrie 2010

Sunt bani în gunoi, dar, trebuie să şi lucrezi pentru ei

LUNI, 18 octombrie, la Cluj Napoca, de la ora 19, in cafeneaua Insomnia (in partea dreapta, dupa ce urcati scarile, nu in localul propriu-zis), are loc cea de-a patra intalnire in cadrul "Atelierului de Reportaj".
Invitatii sunt jurnalistii Antoniu Bumb si Radu Pascondea cu reportajul video "Reciclatorul". Cateva cuvinte despre material:


"Reciclatorul" este povestea lui Horatiu unul din putinii "ciudati frumosi" ce mai populeaza strazile Clujului. Nu multa lume il stie dupa nume. E individul acela brunet cu o claie de par cret care trage dupa el o caruta cu fiare vechi, hartie, peturi sau alte gunoaie.

In mod suprinzator nu e un homeless - are casa pe strada Clinicilor. Nici sarac nu e - castiga de 3-4 ori mai bine decat un jurnalist. Nici needucat nu e - a terminat Politehnica.

Notă: Materialul a intrat in finala Competitiei pentru artisti clujeni din cadrul TIFF si a primit premiul special al Fabricii de pensule.

Din spusele lui Horaţiu, vă citez doar o propoziţie, emblematică: "Sunt bani in gunoi, dar trebuie sa si lucrezi pentru ei"!


Iată că, ceea ce toată lumea "ştie", adică faptul că "la noi nu se poate colecta selectiv şi nu are rost să ducem la centrele de achiziţii deşeurile", Horaţiu, nu numai că "nu ştie", ci, DEMONSTREAZĂ CONTRARIUL!

miercuri, 13 octombrie 2010

Poluare pe Valea Racilor

În tradiţionala cutumă românească, conform căreia hârtia şi râul suportă orice, cineva nu a mai avut ce face cu o anumită cantitate de substanţă (ceva chimicale, şampon, detergent, probabil, expirate) şi i-a dat drumul pe canal.

Viitura verde i-a speriat până şi pe muncitorii care lucrează la consolidarea malurilor.

Iată cronologia, constatată de subsemnatul:

12,19 – apelul telefonic prin care sunt informat de poluare;



circa 12,30 – ajung în zonă şi mi se prelevă o cantitate din apa poluată într-o butelie PET;



12,40 – încep demersurile de aflare a numărului de telefon al inspectorului de specialitate pentru protecţia mediului din Primăria Turda (la precedenta întâlnire, am dat, fără să primesc, o carte de vizită!);

13,20 – Camelia Mic, inspector de specialitate pentru protecţia mediului din Primăria Turda, soseşte la faţa locului; încă se mai vede poluarea, chiar dacă verdele a cam dispărut, semn că emisia de substanţe poluante a fost stopată la sursă; îi înmânez proba prelevată;

18,00 – Sunt informat telefonic de Camelia că proba furnizată de mine este în drum spre laboratoarele Apelor Române pentru analiză. Promite că, în câteva zile îmi va furniza buletinul de analiză şi îmi va comunica măsurile luate. Sper să nu uite. Primit că o voi ajuta!

Aşa cum discutam şi la faţa locului: chiar dacă nu se reuşeşte depistarea şi amendarea făptaşului, poate, se va adresa un avertisment posibililor făptaşi şi se va evita, astfel, repetarea poluării. Tot ar fi mai mult decât nimic.

Mulţumesc persoanei care m-a informat despre eveniment! Împreună, el, eu, autorităţile, vom reuşi să mai schimbăm din mentalitatea conform căreia râul suportă orice şi, nu peste foarte mult timp, vom vedea din nou, pe Valea Racilor … raci!

duminică, 10 octombrie 2010

Post Letsdoit

Isprava noastră, a celor din zona Turda - Câmpia Turzii, a fost evidenţiată pe blogul Let's do it, România!, prin preluarea integrală a relatării subsemnatului.

Referitor la efectele, în timp, ale acţiunii, am afirmat, de mai multe ori, în discuţiile cu scepticii (recunosc: cu mai multe luni în urmă, eram şi eu, aproape, printre ei!), că:

- nu contează câţi am fost; - nu contează câţi saci de gunoaie s-au strâns,

ci, este foarte important că AU FOST CÂŢIVA OAMENI CARE AU IEŞIT PE TEREN ŞI AU FĂCUT UN PIC DE CURĂŢENIE în ţara noastră.

Şi mai important, mult mai important, este faptul că majoritatea dintre aceştia sunt tineri, adolescenţi, copii chiar, şi EI VOR FI CEI CARE VOR EDUCA PE ADULŢI (părinţi, bunici, vecini, prieteni, cunoscuţi şi necunoscuţi) în spiritul respectului faţă de mediu!

Acesta este marele, realul câştig al Let's do it, România!

Din păcate, exemple de poluare apar mereu. Gunoaiele persistă peste tot. Mai puţine în zonele în care au fost prezenţi şi activi leţduitiştii, dar, chiar şi pe-acolo.

Semn că mai e mult de lucru la nivelul mentalităţii!


miercuri, 22 septembrie 2010

Good luck, Romania!

Am primit, redirecţionat, un mesaj de susţinere pentru Let's do it, România. N-ar fi mare lucru, pentru că am primit multe mesaje de susţinere, dar, expeditorul este ... estonianul care a fost părintele ideii!

From: Rainer Nõlvak Date: Tue, Sep 21, 2010, To: Let's Do It Word Group together@letsdoitworld.org>

Dear all,
this Saturday Romania will rise to clean up the country! With 20 million people, Romania is the largest country to undertake Let's Do It Clean Up so far. I can't wait to learn from you. Many will learn from you!
I've been browsing through media. It looks like the Romanian team has done a HUGE work - looks like everyone is talking about cleaning up the country!
Also, see what British newspaper Independent suggests: Let's do it, Romania is one of the picks of the World Green Building Week! Britons know the world - this is certainly one of the best green events on a planet this week!
http://www.independent.co.uk/environment/pick-of-the-best-events-at-world-green-building-week-2083134.html
Dear Anamaria, Anca, Liana, Tudor and all of you dear people in Romanian team - just hang on there!! Probably your last few days before the D-day will be almost crazy. No sleep, lot of stress. Impossible-to-solve things come up on last minute. You'll probably have "blood, sweat and tears", as Churchill once said.
However, these last three days can be crucial to make it even better! There are great many people who are undecided, probably tens of thousands of them, who have heard of Let's Do It Romania but who haven't made up their minds yet. Let me tell you, even some simple actions can bring many more to the forests and fields on Saturday! If you have problems where people can help, speak them out in media. Have many to speak, each in their own way. If there are regions, where more help is needed - just say it out: please help us here! Ask everyone to bring extra friend along so trash like this would never appear again! If we all participate, who would be there to trash the country later?? People come and help if they see you are truly wanting this day to succeed like never before. If not otherwise, they'll come and help YOU, YOUR team, if YOU want it badly enough. They will want YOU to succeed because you are nice people and because you do the right thing. No one wants to disappoint nice people!
One more thing: Remember, what you are doing is fun! Enjoy it!
We are all with you, in our thoughts. Good luck, Romania!

Thanks, dear Friend, thanks, dear Rainer Nõlvak, for yor brilliant ideea!

marți, 21 septembrie 2010

În ajunul Let's do it, România!

Mai sunt numai câteva zile până în ziua în care se va desfăşura acţiunea naţională de curăţenie
Let's do it, România!

Astăzi s-a desfăşurat Conferinţa de presă de prezentare a stadiului pregătirilor.

Managementul programului este asigurat de 8 coordonatori regionali şi 41 coordonatori judeţeni.
Echipa de coordonare a judeţului Cluj îl are la conducere pe Sandor Korosfoy de la Asociaţia Ecologistă "Floarea de Colţ" din Cluj Napoca.
Vineri după-masa va avea loc o şedinţă de coordonare şi distribuire a materialelor necesare.
Iar, sâmbătă ... Sperăm să fie vreme bună ca să putem acţiona!
Implicarea este masivă. Peste 50 de ONG-uri, autorităţi centrale şi locale: Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi companii de anvergură: NOKIA, Genpact, Vodafone, Coca-Cola Hellenic, Orange, Autostrada Transilvania, Henkel, MediaSat, GTS Telecom, Smartgifts, Can – Pack, Fornetti, Eco-X, Quatro Eco Salub, Comunal eco, Ecovalor, sunt câteva dintre ele.
Avem şi sprijin editorial: Adevărul, Jurnalul Naţional, Green Report, Internetcorp , Zile şi Nopţi, Infomediu, Biz şi multe altele.

Ce vom face sâmbătă?
Voluntarii vor merge la mormanele alocate unde vor strânge gunoaiele selectiv:
Deşeuri reciclabile (plastic, metal, sticlă) Deşeuri nereciclabile – valorificabile energetic (hârtie murdară, plastic murdar, cauciuc, textile, lemn) Deşeuri nevalorificabile Deşeuri voluminoase (DEEE, mobilă, anvelope) şi deşeuri din construcţii
Deşeurile din primele 3 categorii vor fi duse cu utilaje puse la dispoziţie de primării până la punctele de transfer stabilite (14 puncte alese în funcţie de densitatea mormanelor). De aici vor fi preluate de operatori de salubritate care le vor selecta şi recicla (categoria 1), le vor valorifica energetic (categoria 2) sau le vor transporta la depozite de deşeuri din judeţ.
Deşeurile din categoria 4 vor fi colectate direct de la mormane de către operatorii de salubritate.
Pentru lămuriri suplimentare sau semnalări de probleme: Coordonator judeţean - Sandor Korosfoy, tel: 0722 436 016, email: sandor@keco.ro
În zona CUA (Turda, Câmpia Turzii şi zonele rurale adiacente), coordonarea va fi asigurată de Marta Pojoni şi Alin Roşca (Turda), Zamfir Pop (zona rurală) şi Irina Vânătoru (Câmpia Turzii)
Mai multe detalii puteţi găsi în prezentarea oferită mass-media.

vineri, 17 septembrie 2010

Buna ziua,
Va trimit comunicatul referitor la campania Let's Do it Romania cuprinzand datele pentru desfasurarea actiunii la Turda.
Sper sa fiti alaturi de noi.
Cu multumiri,
Marta Pozsonyi
coordonator local Let's Do it Romania
Stimati colaboratori,

Prin prezenta adresă vă solicităm respectuos cooperarea şi sprijinul în organizarea locală a proiectului “Let's Do It, Romania!”, proiect de curăţenie a ţării de deşeuri într-o singură zi. Este vorba de unul dintre cele mai actuale şi mai ample proiecte naţionale, venit ca inspiraţie după modelul din Estonia (2008), Letonia şi Lituania (2009), Portugalia şi Slovenia (2010).

Proiectul are ca obiective principale curăţarea teritoriului României de deşeurile aruncate necorespunzător în ecosistemele naturale cât şi prevenirea reapariţiei acestora. Proiectul este menit să atragă atenţia întregii naţiuni asupra importanţei curăţeniei ţării noastre, de promovare a imaginii unei ţări lipsite de deşeuri, a unei ţări în care voluntari, persoane publice, persoane private, cetăţeni, autorităţi centrale, locale, guvernamentale şi organizaţii non-guvernamentale îşi dau concursul pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi imaginii publice.

Până la acest moment România a avut un deficit de resurse şi implicări la nivelul managementului deşeurilor, motiv pentru care am fost şi suntem susceptibili de amenzi deosebit de mari care ar putea afecta statul, şi în consecinţă s-ar răsfrânge şi asupra cetăţeanului român.

Programul nostru: “Let’s Do It, Romania!” curăţenie în toată ţara într-o singură zi.

Organizatori: Coordonatorul naţional este Asociaţia EcoAssist,

- coordonarea pentru judeţul Cluj şi Regiunea Nord-Vest este asigurată de Asociaţia Ecologistă Floarea de Colţ Cluj Napoca,

- coordonarea locală în Turda este asigurată de Asociația Slow Food Turda împreună cu Fundația de Ecologie și Turism Potaissa Turda.

Până în prezent s-au implicat 50 ONG-uri de mediu, 11 autorităţi centrale şi locale cât şi o serie de persoane fizice independente din echipa centrală (Bucureşti) dar şi din teritoriu.

Un spijin deosebit este cel al Ministerul Mediului şi al Pădurilor care a implicat următoarele instituţii în vederea organizării locale a acestui proiect: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiile Locale pentru Protecţia Mediului; Garda Naţională de Mediu, Comisariatele Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu; Admistraţia Naţională “Apele Române”, Direcţiile Apelor din fiecare Bazin Hidrografic şi Sistemele de Gospodărire a Apelor.

Mai mult, însuşi Ministrul Mediului şi al Pădurilor va promova acest proiect în fiecare judeţ în care dumnealui va călători în interes de serviciu până în data de 25 septembrie 2010, ziua oficială de curăţenie. Menţionam că, alături de această instituţie, există sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, sprijinul Jandarmeriei Române, şi că în curând vor fi definitivate colaborările şi cu Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional, Ministerul Administraţiei şi al Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului, cu centre de voluntariat la nivel naţional, companii de specialitate (co-incineratori, colectori şi reciclatori) care să asigure o capacitate de implementare a acestui proiect.

Misiunea proiectului “Let’s Do It, Romania!” este aceea de a creea cea mai mare acţiune naţională, în care autorităţi, companii, cetăţeni şi organizaţii non-guvernamentale să coopereze şi să se ajute reciproc pentru a avea o natură curată şi pentru a schimba atitudinea românilor faţă de deşeuri şi natură.

În prezent avem plăcerea de a vă solicita implicarea în realizarea acestui proiect.

Aceasta implicare ar consta in: promovarea actiunii din 25 septembrie in presa locala, pentru a oferi comunitatii informatiile necesare pentru ca in ziua stabilita sa poata contribui la reusita acestui proiect. Locatia aleasa este zona Bailor Sarate insa va vom tine la curent cu datele exacte pentru ziua de 25 septembrie

Marta Pozsonyi Alin Rosca
Presedinte Asociatia Presedinte Fundatia de Ecologie si Turism
"Slow Food" Turda "Potaissa" Turda

Slow Food Turda în Ungaria

Buna ziua,
Va trimit atasat un comunicat referitor la deplasarea unei delegaţii a asociatiei noastre in Ungaria la eveniment Slow Food.
La intoarcere va voi trimite si un rezumat post eveniment.
Un weekend fain va doresc,
Pozsonyi Márta, Slow Food Turda, Convivium Leader

Slow Food Turda pentru a doua oara in Ungaria la Nyiregyhaza
In zilele de 17 si 18 septembrie membri Slow Food Turda vor lua parte pentru a doua
oara la evenimentul international “Arome unguresti” desfasurat la Complexul muzeal Sosto langa Nyiregyhaza in Ungaria.
Evenimentul prezinta mancaruri traditionale si produse agricole, expozanti fiind peste 150 de producatori din Ungaria, din tari vecine cum ar fi Ucraina, Slovacia, Romania si multe altele. Vor avea loc demonstratii culinare si prezentari de produse iar vedeta evenimentului in acest an va fi Ecuador care va prezenta mancarurile traditionale, portul popular precum si traditiile culinare si obiceiuri din viata de zi cu zi. Fiecare delegatie va avea alocata o casa taraneasca cu pridvor si curte (fara gard) unde va putea face tot ceea ce doreste pentru a prezenta cat mai bine specificul local si regional.
Echipa Slow Food Turda este compusa din familia Kepes care va duce la eveniment o diversitate foarte mare de produse apicole, familia Duma care va prezenta uleiul de floarea soarelul presat la rece si Marta Pozsonyi care va pregati pentru participanti Friptura de Turda, ca de obicei fiind produsul vedeta din Turda insa nu va lipsi nici ceapa rosie de Aries in cununi, impletita de Nagy Maria din Plaiesti.

Pentru delegatia turdeana acest eveniment este important si pentru parteneriatul pe care il dezvolta cu Slow Food Tokaj, Slow Food Budapest, Slow Food Penyige si Slow Food Debrecen, parteneriat care pe langa colaborarile si schimul de experienta in cadrul programului educativ pentru copii dezvolta acum si partea de schimb de experienta cu producatorii. Este insa si o mandrie de a fi reprezentantii Slow Food din Romania.

miercuri, 15 septembrie 2010

Cartare pentru Let's do it, România

Este deja de notorietate că echipa de drumeţi, Ulise & Zamfir, bate coclaurile ... degeaba!
Totuşi, din aceste drumeţii ("hălăduiri"!), apar puzderie de postări pe blogurile lui Zamfir.
Plus, contribuţii la activitatea asociaţiilor cu tentă ecologistă din care face parte: Asociaţia Ecologistă "Floarea de Colţ" Cluj Napoca şi Asociaţia "Slow Food" Turda.
Ultima hălăduire de amploare, Turda - Ploscoş şi retur, a fost o activitate de destindere, dar, totodată, şi o activitate de cartare a depozitelor de gunoaie de pe traseu, în vederea includerii lor pe listele şi hărţile acţiunii Let's do it, România.
Iată harta traseului şi zonele cu depozite de gunoaie:
Cele mai mari grămezi conţin, în principal, PET şi alte materiale plastice, dar, şi moloz, cutii de vopsea, etc. Locaţia este: latura vestică a depresiunii Durgăului şi partea stângă a drumului judeţean ce leagă Ploscoş de Turda.
Iată şi imagini culese de pe traseu:
Imaginea standard a drumului asfaltat ori de căruţe, a potecilor sau chiar a păşunilor este butelia de PET aruncată aiurea. De regulă, cu eticheta de bere pe ea! Cred că acesta este adevăratul "brand de ţară"!

miercuri, 8 septembrie 2010

Cât de „verde“ suntem? (3)

Astăzi, România este în criză. După ce a fost în tranziţie. Nimeni nu ştie încotro o luăm, dar, sigur, o luăm în jos! Spre "Cireşica", după cum ne îndeamnă şi Preşedintele! În toată acestă glumă numită actualitate, mai suntem câţiva care nu ne putem vedea de treburile noastre şi ne zbatem să facem, dacă nu o Românie mai bună, măcar una mai curată. Am preluat exemplul estonienilor şi vrem să o facem într-o singură zi, în 25 septembrie! Despre toată această tevatură, am găsit un fel de dare de seamă, care sintetizează situaţia, mai bine de cum aş reuşi eu să o fac. Împart textul selectat din articolul Cât de „verde“ este românul?, scris de Sandra Scarlat, în mai multe postări. După ziua de curăţenie generală, voi reveni cu concluzii.

Cât de „verde“ este românul?


Colectarea selectivă, încă o necunoscută pentru mulţi români

Organizaţiile specializate fac periodic campanii de colectare pentru DEEE-uri

Mai mult de jumătate dintre români nu sortează deşeurile în funcţie de materialul din care sunt făcute, pentru că nu au unde (69%), n-au timp (9,7%) sau pur şi simplu din comoditate şi neglijenţă (5,7%), reiese dintr-un studiu realizat anul trecut de ECOTIC şi Daedalus Millward Brown. Dintre cei care colectează selectiv (49,4%), cei mai mulţi aruncă separat plasticul (86,2%), hârtia (73,5%), sticlele (47%), produsele metalice (21,5%) şi echipamentele electrice şi electronice (14,6%).

marți, 7 septembrie 2010

Cât de „verde“ suntem? (2)

Astăzi, România este în criză. După ce a fost în tranziţie. Nimeni nu ştie încotro o luăm, dar, sigur, o luăm în jos! Spre "Cireşica", după cum ne îndeamnă şi Preşedintele! În toată acestă glumă numită actualitate, mai suntem câţiva care nu ne putem vedea de treburile noastre şi ne zbatem să facem, dacă nu o Românie mai bună, măcar una mai curată. Am preluat exemplul estonienilor şi vrem să o facem într-o singură zi, în 25 septembrie! Despre toată această tevatură, am găsit un fel de dare de seamă, care sintetizează situaţia, mai bine de cum aş reuşi eu să o fac. Împart textul selectat din articolul Cât de „verde“ este românul?, scris de Sandra Scarlat, în mai multe postări. După ziua de curăţenie generală, voi reveni cu concluzii.

Cât de „verde“ este românul?


Ecologie primitivă

„Este un proiect de bun-simţ, nici măcar nu l-aş numi de ecologie. Poate o ecologie primitivă: ne strângem din urmă, ceva ce trebuia să facem demult", explică iniţiatoarea. Deşi a avut momente de ezitare, Liana Buzea spune că acum nu mai are dubii că proiectul va reuşi. „Întrebarea este cum?" Va fi o provocare şi pentru organizatori, dar mai ales un test pentru a afla cât de ecologişti sunt românii.

luni, 6 septembrie 2010

Cât de „verde“ suntem?

"Spiritul de asociaţie, trebuie să constatăm cu bucurie, a luat un mare avânt la noi. Numărul deosebitelor societăţi române, pe faţă sau secrete, este astăzi aproape incalculabil. Românul cît trăieşte trebuie să fie membru în mai multe societăţi; ba ceva mai mult, sunt români cari, chiar înainte de naştere, sunt membri în "Cornelia, societatea mamelor române pentru ajutorul mutual în caz de naştere"; iar alţii, chiar după ce mor, continuă a fi membri activi în societatea de îngropăciune mutuală: în schimbul unei neînsemnate cotizaţiuni, orice membru, la caz, doamne fereşte, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzica. Ca orice român, am căutat şi eu să fac parte din cât mai multe societăţi. Până mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi, graţie stăruinţelor celebrului meu amic, eminentul pedagog Mariu Chicoş Rostogan, am onoare a fi membru la nouă. A noua, cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai binevenită; ea răspunde la o mare şi arzătoare necesitate naţională. Cititorul se va convinge îndată cât de urgentă nevoie aveam de înfiinţarea noii noastre societăţi.". Nu cred că mai este cazul, pentru cei care au trecut pe la şcoală, altfel decât gâsca prin baltă, că textul de mai sus este citat din nuvela Românii verzi de Ion Luca Caragiale. scrisă în 1901 şi atât de actuală şi astăzi.
Astăzi, România este în criză. După ce a fost în tranziţie. Nimeni nu ştie încotro o luăm, dar, sigur, o luăm în jos! Spre "Cireşica", după cum ne îndeamnă şi Preşedintele!

În toată acestă glumă numită actualitate, mai suntem câţiva care nu ne putem vedea de treburile noastre şi ne zbatem să facem, dacă nu o Românie mai bună, măcar una mai curată.

Am preluat exemplul estonienilor şi vrem să o facem într-o singură zi, în 25 septembrie! Despre toată această tevatură, am găsit un fel de dare de seamă, care sintetizează situaţia, mai bine de cum aş reuşi eu să o fac. Împart textul selectat din articolul Cât de „verde“ este românul?, scris de Sandra Scarlat, în mai multe postări. După ziua de curăţenie generală, voi reveni cu concluzii.

Cât de „verde“ este românul?

De unde vine ideea

Ecologist mai mult din vorbe decât din fapte, românul începe să înţeleagă ce înseamnă să protejeze mediul, şi, mai ales, de ce trebuie să o facă. În luna septembrie, organizaţiile de mediu ne provoacă să demonstrăm cât ne pasă de viitorul ţării în care trăim.

Inspirată de un grup de ecologişti estonieni care a reuşit să mobilizeze 4% din populaţia ţării să adune gunoaie într-o singură zi, în 2008, Liana Buzea, preşedintele asociaţiei EcoAssist, a luat iniţiativă. Deşi nu a fost singura care s-a gândit să facă o versiune locală a proiectului estonian de ecologizare „Let's do it!", a fost cea care a strâns o echipă şi a obţinut sprijin de la autorităţi, organizaţii non-guvernamentale, companii şi de la vedete pentru „curăţenia naţională" programată pe 25 septembrie 2010.

La finalul lui august 2007, când Toomas Trapido, în prezent membru al Parlamentului Estoniei, i-a prezentat un plan pentru a curăţa toată ţara de gunoaiele aruncate în natură în 5-7 ani, antreprenorul Rainer Nölvak a ridicat miza: „Stop. Asta vom face, dar o vom face într-o singură zi". Era prima dată când se organiza un eveniment de o asemenea amploare şi, la început, niciunul dintre cei implicaţi nu ştia cum va fi posibil. Dar erau convinşi că se poate face.

Nebunie transformată în provocare

Aceeaşi convingere îi motivează şi pe cei din grupul care organizează „Let's do it, Romania! Curăţenie în toată ţara. Într-o singură zi!" Chiar dacă anul trecut, când s-au apucat de treabă îndrumaţi de manualul realizat de estonieni, părea o nebunie. „Prima reacţie a fost: nu pot să fac aşa ceva în România. Era o organizare care părea imposibilă. Apoi, am luat-o ca pe o provocare", spune Liana Buzea. Din septembrie 2009, când s-a anunţat proiectul în România, s-au adunat peste 2.000 de oameni în echipa de organizare din toată ţara, iar pe site-ul proiectului (www.letsdoitromania.ro) s-au înscris până în prezent 5.500 de voluntari care vor să ia parte la acţiunea de curăţenie.

În paralel, peste 2.200 de voluntari au ajutat la realizarea hărţii cu mormanele de gunoaie din arealele naturale ale ţării (zone din afara localităţilor). Până acum s-au identificat 4.400 de mormane, adică 230.000 de metri cubi de deşeuri, cele mai multe în judeţul Ilfov.

200.000 de români

Estonienii au fost ajutaţi din toate părţile, cu voluntari, echipamente sau mijloace de transport, de ajunseseră să fie comparaţi cu mafia, pentru că nimeni nu putea să-i refuze. Deşi au avut cea mai mare campanie de promovare organizată vreodată în Estonia şi n-au plătit nimic pentru ea, cu doar 10 zile înainte de acţiunea de curăţenie, pe site-ul proiectului se înregistraseră doar 10.000 de voluntari.

Echipa de organizare făcuse deja tot ce ţinea de ea. Restul trebuia să vină de la oameni. Pe 3 mai 2008, peste 50.000 de persoane au venit să strângă gunoaie, adică 4% din populaţia ţării cu 1,3 milioane de locuitori. Potrivit organizatorilor, guvernului i-ar fi luat 3 ani şi 22,5 milioane de euro să facă ce au reuşit ei în 5 ore, cu un buget de 500.000 de euro.

Organizatorii proiectului în România aşteaptă minimum 200.000 de oameni la curăţenie. Până acum, dintre cei care au preluat proiectul (Letonia, Lituania, Portugalia şi Slovenia), slovenii au reuşit să mobilizeze cei mai mulţi voluntari, 270.000 de oameni, adică 12% din populaţia ţării. România este cea mai mare ţară înscrisă în proiect, cu o populaţie de 10 ori mai numeroasă decât a Sloveniei.

Echipa de coordonare va organiza centre de informare în fiecare judeţ al ţării şi va afişa toate informaţiile pe site, astfel încât oricine doreşte să participe să poată afla imediat unde să se prezinte pentru a fi inclus într-un grup de voluntari. Organizatorii spun că vor încerca să asigure echipament pentru toată lumea, dar recomandă voluntarilor să vină pregătiţi de acasă cu o rolă de saci de gunoi şi o pereche de mănuşi.

Articolul Cât de „verde“ suntem? este preluat de pe www.zamfirpop.com

va urma

joi, 2 septembrie 2010

Izvorul lui Alexandru Macedon


În apropiere de Turda, pe drumul spre Petreştii de Jos, un izvor îşi trece apele peste o stâncă. În timp, formele sculptate de apă au aprins imaginaţia localnicilor. Aşa a apărut legenda, conform
căreia, la acest izvor şi-ar fi adăpat calul şi ostoit setea, nici mai mult, nici mai puţin, decât însuşi ... Alexandru Macedon!

i 0 DSC00709 resizeAstăzi am ajuns la acest izvor, Izvorul lui Alexandru Macedon!

Într-adevăr, cu imaginaţie, se pot observa "urmele" potcoavei , o adâncitură "făcută" de fornăitul calului însetat şi locul unde a călcat cizma lui Macedon sau unde şi-ar fi sprijinit el
genunchiul
. Mai mult, locul de unde ţâşneşte apa poate fi asemuit cu împunsătura ţepuşei de pe coiful cuceritorului.

Nu ştiu dacă în istorie există vreo dovadă a trecerii lui Alexandru Macedon pe meleagurile noastre, dar, în folclorul local dăinuieşte legenda.

Constructorii autostrăzii au modificat topografia locurilor, au ridicat depozite de steril sau de pământ vegetal, au schimbat traseele drumurilor locale, ...

Izvorul a rămas neatins! Mai mult, pe zidul de sprijin al drumului judeţean, cineva a scris cu vopsea indicaţia: "IZVOR". De la această indicaţie, se poate coborî pe o potecuţă până la izvor.

Sau, se poate ajunge, pe o deviere care intersectează un drum mai vechi, abia vizibil, pentru că, aşa cum se spune în vorbirea populară, prin ne mai utilizarea drumului respectiv, "locu' s-o vindecat", adică, natura a reluat în stăpânire locul fostului drum - impunând vegetaţia spontană peste pietriş.

Imagini de la faţa locului aveţi aici.

miercuri, 1 septembrie 2010

Cartare pentru Let's do it!

Echipa formată din Korosfoy Sandor şi Zamfir Pop a intreprins o cartare a zonei Petreşti - Şutu, din punct de vedere al mormanelor de gunoaie răspândite în natură, pentru acţiunea Let's do it, România!, care se va desfăşura la 25 septembrie a. c.
Observaţii:
- situaţia, raportată la cea din anii anteriori este mult îmbunătăţită;
- localităţile, în marea lor majoritate, sunt acoperite de servicii de salubritate, care ridică săptămânal gunoaiele menajere colectate de localnici în saci sau pubele;
- se pare că şi acţiunile cercurilor de ecologişti au lăsat urme de curăţenie, dar, şi au indus modificări în mentalitate.
Totuşi, se mai găsesc mormane de gunoaie, pe ici, pe colo. La fel, pe malurile cursurilor de apă sunt înşirate gunoaie transportate de viituri.
Imagini de la faţa locului aveţi aici

vineri, 27 august 2010

Reclamatie de mediu

Sau cum nu poti sesiza probleme de mediu la Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) – 112

Noi toti citim pataniile lui Zamfir cu autoritatile, politia, 112, etc…, etc…, si spunem ca mai rau nu se poate. Ba se poate!!!

Aveti mai jos desfasuratorul modului de rezolvare, in locul autoritatilor, a unui caz de poluare repetata a mediului. Dar faptul ca s-a gasit “contravenientul” nu inseamna ca va schimba cu ceva situatia. Si daca se va repeat aceasta poluare, nu pot face altceva decat sa ma enervez.

Concluziile sunt simple:

Sloganul SNUAU „Este nevoie de asistenţa IMEDIATĂ a Poliţiei, Pompierilor sau a Salvării pentru a salva viaţa, proprietatea sau mediul? Apelati 112” nu este valabil pentru protectia mediului.

Daca sesizezi o problema de mediu, dupa ora 16, si nu esti sechestrat, iti racesti gura degeaba. Daca esti sechestrat, ai grija sa nu fi batut, pentru ca nu stii daca, si cand!, ajunge politia la fata locului.

– cel mai rau –

Timp de mai multe saptamani se ardeau zilnic deseuri la 100 m de DN1(E60) si nimeni (in afara de mine) nu a sesizat la vreo autoritate acest lucru, nici vorba sa se autosesizeze careva!

10 august 2010, ora 20

Prima observatie legata de arderea de deseuri pe un teren din comuna Tureni langa DN1 - E60, coordinate gps: 46o39’30,00” N, 23o39’50,00” E – deseurile ardeau cu flacara mare, nu era nimeni in zona.

11 august 2010, ora 15:57

Prima sesizare GNM – deseuri aprinse sistematic la limita dintre comunele Feleac si Tureni – deseurile ardeau cu flacara mare, nu era nimeni in zona.

Mi se comunica, ca va fi anuntata politia locala.

12 august 2010, ora 07:27

Primele poze – deseurile inca fumega – a ars un morman de aproximativ 50 m2, nu era nimeni in zona.


(pozele P1 – P5)

20 august ora 07:30

deseurile inca fumega, nu era nimeni in zona.

24 august 2010, ora 20

deseurile ardeau cu flacara mare, nu era nimeni in zona.

25 august2010, ora 08:40

A doua sesizare GNM - deseuri aprinse sistematic la limita dintre comunele Feleac si Tureni – deseurile inca fumega, nu era nimeni in zona.

26 august 2010, ora 18

Se descarca deseuri dintr-o duba marca Mercedes, de culoare alba, cu nr. CJ-94-LAR. Erau prezenti soferul si alte doua persoanae. S-au oprit din descarcat pana am facut poze. (P6 – P13) Au vorbit telefonic cu seful lor. Soferul m-a insotit la masina.

Ora 18:13 sun la 112, sesizez cazul, sunt directionat la politie, de acolo la GNM, unde nu raspunde nimeni, intra faxul.

Oamenii termina de descarcat duba, dau foc la deseuri si pleaca de pe teren (P14 – P16), dar, vazand ca sunt si eu pe-acolo, se opresc.

Mai fac doua apeluri la 112, se promite ca va fi trimis un echipaj de politie.

Intru cu masina pana la mormanul care ardea (imi era frica sa ma dau jos din masina) ca sa fac poze.

La iesire la DN, proprietarul terenului blocheaza drumul cu masina sa CJ-99-POR, marca Audi, incerc sa il ocolesc, nu ma lasa.

Trag la o parte pe marginea drumului, cele 4 persoane inconjoara masina, imi cer sa ma dau jos. Nu reusesc sa blochez usile, proprietarul deschide usa de la masina mea, nu ma lasa sa o inchid. Intre timp, sun din nou la 112 – ora 18:38, ma directioneaza la politie, explic situatia, ceilalti ma aud ca vorbesc cu politia si se retrag. Proprietarul ma ameninta, se mira ca nu il cunosc si nu imi este frica de ce poate sa imi faca.

Duba pleaca, eu raman in masina, asteptand sa vina politia.

Ajunge un agent din Tureni la ora 18:55. Afirma ca a venit doar pentru ca am spus ca sunt sechestrat. Insist sa il legitimeze pe proprietarul terenului, care intre timp aranja desurile pe foc. Imi spune ca nu poate face nimic, este de competenta garzii de mediu si a pompierilor (a pompierilor - doar daca lasa focul nesupravegheat).

Agentul il legitimeaza, imi spune ca pot face a doua zi o reclamatie la garda de mediu. Ii spune celuilalt ca poate sa depuna plangere ca am intrat pe terenul lui cu masina. Acesta ma ameninta continuu cu proces, ca i-am incalcat proprietatea.

Agentul il face pe om sa promita ca va supraveghea focul. Plec cu masina, pleaca agentul, pleaca si proprietarul, focul arde inca cu flacari mari.

27 august 2010, ora 8:40

deseurile inca fumega, nu era nimeni in zona (P18 – P19).

Pentru conformitate,

Korosfoy Sandor
Asociaţia Ecologistă “Floarea de Colţ“ Cluj Napoca
Notă: toate imaginile P1 - P19 se pot vizualiza şi descărca de aici.

duminică, 22 august 2010

Posibili Prieteni