Gunoaie

Gunoaie

- între râu şi autostradă -

*

Vă sugerez să vizitaţi: turdeanu’, ulise, penelopa, zol, zamphoto, filumenie, turda, magina, colectionara, aefc, florina, …

La Roşia Montană: tabără internaţională de solidaritate

Mâine se deschide o tabără internaţională la Roşia Montană. Detalii, aflaţi din

Comunicat de presa

Între 21 - 30 septembrie, 2011, peste 500 de activiști din întreaga Europă și din România, vor sosi la Roșia Montană pentru a organiza o tabără de solidaritate fără precedent. Evenimentul este organizat de rețeaua internațională Reclaim the Fields împreună cu Asociația Alburnus Maior, cu susținerea asociației de țărani Eco Ruralis și numeroase organizații și persoane din Europa geografică.
Rețeaua internațională Reclaim the Fields este dezvoltată de activiști și fermieri din Europa, creînd legaturi între acțiuni locale practice cu campanii de rezistență pe probleme globale. Reclaim the Fields luptă împotriva interesului corporatist care abuzează de comunitați locale, valori culturale și mediul înconjurător.
Asociația Alburnus Maior reprezintă opoziția locală de la Roșia Montană, împotriva proiectului de exploatare a aurului care ar distruge Roșia Montană și o parte importantă a Munților Apuseni din România.
Opoziția locală de la Roșia Montană s-a format în anul 2000, când compania canadiană Gabriel Resources - fără experiența în minerit, și-a anunțat intenția de a distruge satul istoric Roșia Montană, prin construirea celei mai mari mine de aur la suprafață din Europa. În peste 10 ani de rezistență, Alburnus Maior, prin campania Salvați Roșia Montană, a mobilizat cu succes mii de oameni și a ținut pe loc proiectul minier.

Ca la noi ...

... la nimenea! Nici chiar în Tanzania!

La prima dezbatere publică legată de proiectul autostrăzii Transilvania, prin 2003, am afirmat că, dacă, inevitabil, orice construcţie creată de om afectează natura, ar trebui să încercăm să o afectăm cât mai puţin posibil. Chestia cu "repararea" daunelor este iluzorie.
Ne trebuie aurul. Nici măcar nu ne trebuie nouă, ci, altora. Acceptăm să distrugem mediul Apusenilor şi memoria celor două milenii ce s-au scurs de când romanii dăltuiau galerii prin Cârnic. 
Tanzanienilor le trebuie uraniul. Nici măcar nu le trebuie lor, ci, altora. Nu acceptă să distrugă mediul, canalizând veniturile şi „bunăvoinţa” companiilor străine pentru protejarea rezervaţiilor naturale.

Probleme sunt peste tot în lume. Depinde de inima cu care le rezolvi. Dacă ai …

Să nu uităm că  Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care se cere interzicerea folosirii cianurii în exploatările miniere din UE. Să nu ajungem ca la Alethea - Turcia!

(Zamfir POP, ecologist, co-fondator AEFC)

Mâine seară pentru Pământ

Printr-un e-mail, Alina Bratu, coordonator Umbrela Verde, mă întreabă ce voi face mâine seară.
Ce-aş putea răspunde? Simplu:
mâine seară, voi scoate toate siguranţele din tabloul electric - implicit, nu va mai rămâne nici un aparat electric conectat, nici măcar în stand-by - şi voi merge în faţa Primăriei Turda, să onorăm Pământul de Ziua lui, împreună cu alţi turdeni care gândesc asemenea mie.
Pentru că, chiar dacă ştim că nu vom salva Pământul cu gestul nostru, dar, sigur, vom reuşi să mai trezim câteva conştiinţe.
De genul inginerului care s-a revoltat când l-am întrebat de ce la ştrandul de la Durgău s-au montat cazane pe combustibili fosili pentru încălzirea apei pentru duşuri şi nu s-au montat panouri pentru încălzirea gratuită, de la Soare, a apei respective.
El gândise inginereşte: la două cazane plus manoperă, costul este un milion, deci, comisionul este o sută de mii. Apoi, demontăm cazanele, cu o jumătate de milion şi comision de cincizeci de mii. Apoi, montăm panouri solare cu alt milion şi altă sută comision. Apoi ...
... ne lăudăm că am luat măsuri de economisire a combustibililor şi am trecut pe energie curată, solară, dragi tovarăşi!
Să fie mâine mai bine pe Pământ! Să ne fie, nouă, mai bine!

Ziua Apei - a 19-a

Stiati ca...?
* Astazi este cea de a 19-a sarbatoare a Zilei Mondiale a Apei.
* Motto-ul sarbatorii de anul acesta este: Water for cities: responding to the urban challenge (Apă pentru oraşe - răspuns la provocarea urbană)
* 884 milioane de oameni din întreaga lume nu au destula apă curata potabilă, deşi acest lucru s-a îmbunătăţit cu 10% în comparaţie cu ancheta din anul 1990. Dar chiar şi urmând planul internaţional pentru îmbunatatirea situatiei, în anul 2015 vor fi încă 672 milioane de oameni ce nu vor avea acces la apă potabilă.
* În fiecare an, mor aproximativ 1,5 milioane copii sub cinci ani din cauza bolilor diareice şi infecţiilor cauzate de apă necurat, igiena precară şi salubritate inadecvate.
* Într-o creştere a populaţiei cu aproximativ 80 de milioane de oameni pe an, va creşte cererea totală de apă potabilă la 64 de miliarde de metri cubi pe an, dar disponibilitatea apei este tot mai rara.
* "Saracia în apa" este, potrivit Institutului Worldwatch, o stare în care sunt mai puţin de 2,74 litri de apă pro persoană, pe zi.
* Cea mai mare consumatoare de apă este agricultura, care consumă aproape două treimi din totalul rezervelor.
* Criza de apă se intensifica prin creşterea poluării apelor de suprafaţă şi sol prin îngrasaminte, pesticide, excremente umane şi animale, săruri, canalizare netratata, deşeuri toxice şi reziduuri de detergent.
* 2,6 miliarde de oameni nu au acces la instalaţii sanitare adecvate. Organizaţia Naţiunilor Unite estimeaza ca, fără eforturi sporite, în 2015, aproximativ 2,4 miliarde de oameni vor trebui să trăiască la fel ca anul asta.
* Mai mult de 80% din toate apelor uzate în ţările în curs de dezvoltare merge netratate în mediul înconjurător.
* Aprox. 80% din bolile din ţările în curs de dezvoltare sunt cauzate de apa poluata.

(Surse: Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare: World Report, OMS)

Notă:
Articolul este preluat de pe blogul unei Carmen foarte documentată. Mulţumesc, Carmen! Fotografia pare a fi chiuveta din bucătăria ei. Voi verifica!
Despre riscul de criză de apă pentru România, citiţi un alt articol.

Poluare pe Valea Racilor

În tradiţionala cutumă românească, conform căreia hârtia şi râul suportă orice, cineva nu a mai avut ce face cu o anumită cantitate de substanţă (ceva chimicale, şampon, detergent, probabil, expirate) şi i-a dat drumul pe canal.

Viitura verde i-a speriat până şi pe muncitorii care lucrează la consolidarea malurilor.

Iată cronologia, constatată de subsemnatul:

12,19 – apelul telefonic prin care sunt informat de poluare;

circa 12,30 – ajung în zonă şi mi se prelevă o cantitate din apa poluată într-o butelie PET;

12,40 – încep demersurile de aflare a numărului de telefon al inspectorului de specialitate pentru protecţia mediului din Primăria Turda (la precedenta întâlnire, am dat, fără să primesc, o carte de vizită!);

13,20 – Camelia Mic, inspector de specialitate pentru protecţia mediului din Primăria Turda, soseşte la faţa locului; încă se mai vede poluarea, chiar dacă verdele a cam dispărut, semn că emisia de substanţe poluante a fost stopată la sursă; îi înmânez proba prelevată;

18,00 – Sunt informat telefonic de Camelia că proba furnizată de mine este în drum spre laboratoarele Apelor Române pentru analiză. Promite că, în câteva zile îmi va furniza buletinul de analiză şi îmi va comunica măsurile luate. Sper să nu uite. Primit că o voi ajuta!

Aşa cum discutam şi la faţa locului: chiar dacă nu se reuşeşte depistarea şi amendarea făptaşului, poate, se va adresa un avertisment posibililor făptaşi şi se va evita, astfel, repetarea poluării. Tot ar fi mai mult decât nimic.

Mulţumesc persoanei care m-a informat despre eveniment! Împreună, el, eu, autorităţile, vom reuşi să mai schimbăm din mentalitatea conform căreia râul suportă orice şi, nu peste foarte mult timp, vom vedea din nou, pe Valea Racilor … raci!

Speranţe de verde pentru Roşia Montană

Verde însemnând iarba ce brodează, cu flori, munţi dimprejur!
Cu bucurie citesc:

Afacerea Rosia Montana e KO: P.E. a votat interzicerea mineritului cu cianuri
Parlamentul European a adoptat azi o rezoluție prin care se cere interzicerea folosirii cianurii în exploatările miniere din UE, cu 488 de voturi pentru, 48 împotrivă şi 57 de abțineri. Parlamentul a respins, totodată, amendamentele susținute de deputaţii PPE din România, Elena Băsescu, alături de Gigi Becali, Adina Valean şi alti eurodeputați.

Deci, Roşia Montană nu mai îngălbeneşte de groaza urmelor extragerii aurului de către RMGC!

Sunt semne că putem să ne rânduim viaţa, în linişte, şi pentru copii, nepoţi şi strănepoţi!

Declaraţie de dragoste

Subsemnatul Zamfir POP, ecologist din convingere şi patriot prin naştere, achiesând la propunerea trimisă de Roxana Pencea, din dragoste pentru natură şi munţii noştri, pentru Alburnus Maior care vieţuieşte de două milenii, pentru Roşia Montană de care m-am îndrăgostit până la a mă declara „roşian de suflet”, am trimis o scrisoare de protest europarlamentarilor români care mai vor cianură prin Apuseni:
elena.basescu@europarl.europa.eu, cristiandan.preda@europarl.europa.eu, petru.luhan@europarl.europa.eu, traian.ungureanu@europarl.europa.eu, iosif.matula@europarl.europa.eu, marian-jean.marinescu@europarl.europa.eu, marian-jean.marinescu-office@europarl.europa.eu
Am trimis o copie a scrisorii mele şi celorlalţi europarlamentari români: oana.antonescu@europarl.europa.eu, george.becali@europarl.europa.eu, sebastianvalentin.bodu@europarl.europa.eu, victor.bostinaru@europarl.europa.eu, cristiansilviu.busoi@europarl.europa.eu, corina.cretu@europarl.europa.eu, georgesabin.cutas@europarl.europa.eu, vasilicaviorica.dancila@europarl.europa.eu, ioan.enciu@europarl.europa.eu, catalin-sorin.ivan@europarl.europa.eu, monica.macovei@europarl.europa.eu, ramonanicole.manescu@europarl.europa.eu, norica.nicolai@europarl.europa.eu, rares-lucian.niculescu@europarl.europa.eu, ioanmircea.pascu@europarl.europa.eu, rovana.plumb@europarl.europa.eu, dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu, adrian.severin@europarl.europa.eu, csaba.sogor@europarl.europa.eu, theodordumitru.stolojan@europarl.europa.eu, claudiuciprian.tanasescu@europarl.europa.eu, silviaadriana.ticau@europarl.europa.eu,
laszlo.tokes@europarl.europa.eu, tudorcorneliu.vadim@europarl.europa.eu, adinaioana.valean@europarl.europa.eu, renate.weber@europarl.europa.eu, iuliu.winkler@europarl.europa.eu

Stimate doamne si domni europarlamentari,
Am luat cunostinta cu dezamagire de initiativa europarlamentarilor Cristian Preda, Elena Basescu, Petru Luhan, Traian Ungureanu, Iosif Matula - de tip lobby corporatist in Parlamentul European, in favoarea unei companii miniere care doreste sa dezvolte un proiect minier ilegal, destructiv si cu conotatii penale in zona Rosia Montana.
Aceasta este banala concluzie logica la care am ajuns citind propunerea dansilor de a ELIMINA paragraful nr. 4 din textul final al rezolutiei Parlamentului European "Ban on use of cyanide mining technologies", paragraf redat mai jos:
"Calls on the Commission and on Member States not to support any mining projects that involve cyanide technology in the EU, directly or indirectly, until the general ban is applicable, nor to support any such projects in third countries;"
Suntem de parerea ca propunerea europarlamentarilor Cristian Preda, Elena Basescu, Petru Luhan, Traian Ungureanu, Iosif Matula de eliminare a acestei prevederi de importanta cheie din rezolutie nu este expresia preocuparilor lor sincere si competente vizavi de pericolele mineritului pe baza de cianuri sau a problemelor ecologice si sociale cu care se confrunta zona Rosia Montana - probleme datorate in buna parte tocmai implicarii companiei RMGC la fata locului - si avem motive sa credem ca propunerea a fost avansata pentru satisfacerea interesului economic al respectivei firme.
Ca parlamentari, obtin venituri substantiale din banii nostri, ai contribuabililor, pentru a reprezenta interesele alegatorilor si nu a unor societati comerciale controversate!
Sper cu convingere ca amendamentele dansilor nu vor obtine sprijinul dvs. si nici al altor eurodeputati informati si integri din punct de vedere moral si civic.
Cu toata consideratia,
Zamfir

Am primit deja un răspuns:

Stimate doamne, Stimati domni,
De ce nu voi vota pentru „cianuri”:
Mediul natural e una din putinele valori care ne-au ramas si nu cred ca ar trebui sa fie jertfit in numele profitului unei companii, asa cum s-a intamplat cu multe alte valori pe care le-am distrus in ultimele decenii.
Asigurarile date de investitor, privind securitatea proiectului asupra mediului si a comunitatii, nu pot fi suficiente atunci cand se intampla o catastrofa ca cea din Golful Mexic.
Sunt convins ca tehnologii alternative vor fi utilizate in viitorul apropiat cu mult mai putine consecinte asupra mediului si asupra locuitorilor.
Nu am cum sa cred in afirmatiile din spoturile publicitare ale investitorului dupa ce criza economica prin care trecem ne demonstreaza ca pentru modelul capitalist actual nu exista decat un singur Dumnezeu: profitul rapid.
Nu pot sa cred in garantiile pe care le-ar putea da actualul guvern al Romaniei care, iata, s-a impovarat intr-un an de zile si a indatorat tara cu o suma fabuloasa. Romanul de rand nu a resimtit in niciun fel beneficiile indatorarii, ci dimpotriva.
Daca guvernul tarii mele este incapabil sa protejeze ultimele lucruri valoroase pe care Romania le mai are, prefer sa cer sprijinul Parlamentului European sa faca aceasta, cu speranta ca, intr-un numar de ani, Romania va avea un guvern devotat binelui public si protectiei mediului.
Sunt la fel de socat si dezamagit ca europarlamentarii, fie ei si romani, devin atat de facil expresia lobby-ului economic in Parlamentul European.
Cu stima,
Victor Bostinaru, Membru al Parlamentului European

Cu speranţa că şi ceilalţi europarlamentari români vor înţelege că sunt trimişi de Cetăţenii României ca să reprezinte interesele Cetăţenilor României şi nu pe cele ale unor firme private, să sperăm că nu ne vor vinde pentru treizeci de arginţi!

Gunoaiele Turzii

Gunoaiele Turzii nu sunt atât de impresionante precum sunt Cheile Turzii.
Totuşi, merită prezentata ca monument al surogatului de civilizaţie cu care ne lăudăm.
Individual şi ca ... colectivitate "urbană"!?

Efectele despăduririlor

Groaznicul efect al despăduririlor:

În ce dată suntem astăzi?

Ziua Zilnică a Apei Murdare

Ziua festivă a Apei a trecut. Ce a rămas?
În amonte - ceea ce vedeţi în imaginea de mai sus.
În aval - ceea ce vedeţi în imaginea de mai jos.
Nu este nici o diferenţă!
Imaginile au fost luate astăzi, 23 martie 2010, pe la orele amiezii, de podul de lângă Catredrală.