Am făcut-o!

Pe noi, cei care azi dimineaţă ne-am strâns cu sutele în faţa Primăriei din Turda, nu ne-a adunat decât dragostea pentru natură, pentru ţara noastră.

Good luck, Romania!

Am primit, redirecţionat, un mesaj de susţinere pentru Let's do it, România. N-ar fi mare lucru, pentru că am primit multe mesaje de susţinere, dar, expeditorul este ... estonianul care a fost părintele ideii!

From: Rainer Nõlvak Date: Tue, Sep 21, 2010, To: Let's Do It Word Group together@letsdoitworld.org>

Dear all,

this Saturday Romania will rise to clean up the country! With 20 million people, Romania is the largest country to undertake Let's Do It Clean Up so far. I can't wait to learn from you. Many will learn from you!
I've been browsing through media. It looks like the Romanian team has done a HUGE work - looks like everyone is talking about cleaning up the country!
Also, see what British newspaper Independent suggests: Let's do it, Romania is one of the picks of the World Green Building Week! Britons know the world - this is certainly one of the best green events on a planet this week!
http://www.independent.co.uk/environment/pick-of-the-best-events-at-world-green-building-week-2083134.html

Dear Anamaria, Anca, Liana, Tudor and all of you dear people in Romanian team - just hang on there!! Probably your last few days before the D-day will be almost crazy. No sleep, lot of stress. Impossible-to-solve things come up on last minute. You'll probably have "blood, sweat and tears", as Churchill once said.
However, these last three days can be crucial to make it even better! There are great many people who are undecided, probably tens of thousands of them, who have heard of Let's Do It Romania but who haven't made up their minds yet. Let me tell you, even some simple actions can bring many more to the forests and fields on Saturday! If you have problems where people can help, speak them out in media. Have many to speak, each in their own way. If there are regions, where more help is needed - just say it out: please help us here! Ask everyone to bring extra friend along so trash like this would never appear again! If we all participate, who would be there to trash the country later?? People come and help if they see you are truly wanting this day to succeed like never before. If not otherwise, they'll come and help YOU, YOUR team, if YOU want it badly enough. They will want YOU to succeed because you are nice people and because you do the right thing. No one wants to disappoint nice people!
One more thing: Remember, what you are doing is fun! Enjoy it!
We are all with you, in our thoughts. Good luck, Romania!

Thanks, dear Friend, thanks, dear Rainer Nõlvak, for yor brilliant ideea!

În ajunul Let's do it, România!

Mai sunt numai câteva zile până în ziua în care se va desfăşura acţiunea naţională de curăţenie

Let's do it, România!

Astăzi s-a desfăşurat Conferinţa de presă de prezentare a stadiului pregătirilor.

Managementul programului este asigurat de 8 coordonatori regionali şi 41 coordonatori judeţeni.
Echipa de coordonare a judeţului Cluj îl are la conducere pe Sandor Korosfoy de la Asociaţia Ecologistă "Floarea de Colţ" din Cluj Napoca.
Vineri după-masa va avea loc o şedinţă de coordonare şi distribuire a materialelor necesare.
Iar, sâmbătă ... Sperăm să fie vreme bună ca să putem acţiona!
Implicarea este masivă. Peste 50 de ONG-uri, autorităţi centrale şi locale: Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi companii de anvergură: NOKIA, Genpact, Vodafone, Coca-Cola Hellenic, Orange, Autostrada Transilvania, Henkel, MediaSat, GTS Telecom, Smartgifts, Can – Pack, Fornetti, Eco-X, Quatro Eco Salub, Comunal eco, Ecovalor, sunt câteva dintre ele.
Avem şi sprijin editorial: Adevărul, Jurnalul Naţional, Green Report, Internetcorp , Zile şi Nopţi, Infomediu, Biz şi multe altele.

Ce vom face sâmbătă?
Voluntarii vor merge la mormanele alocate unde vor strânge gunoaiele selectiv:
Deşeuri reciclabile (plastic, metal, sticlă) Deşeuri nereciclabile – valorificabile energetic (hârtie murdară, plastic murdar, cauciuc, textile, lemn) Deşeuri nevalorificabile Deşeuri voluminoase (DEEE, mobilă, anvelope) şi deşeuri din construcţii
Deşeurile din primele 3 categorii vor fi duse cu utilaje puse la dispoziţie de primării până la punctele de transfer stabilite (14 puncte alese în funcţie de densitatea mormanelor). De aici vor fi preluate de operatori de salubritate care le vor selecta şi recicla (categoria 1), le vor valorifica energetic (categoria 2) sau le vor transporta la depozite de deşeuri din judeţ.
Deşeurile din categoria 4 vor fi colectate direct de la mormane de către operatorii de salubritate.
Pentru lămuriri suplimentare sau semnalări de probleme: Coordonator judeţean - Sandor Korosfoy, tel: 0722 436 016, email: sandor@keco.ro
În zona CUA (Turda, Câmpia Turzii şi zonele rurale adiacente), coordonarea va fi asigurată de Marta Pojoni şi Alin Roşca (Turda), Zamfir Pop (zona rurală) şi Irina Vânătoru (Câmpia Turzii)
Mai multe detalii puteţi găsi în prezentarea oferită mass-media.

Buna ziua,
Va trimit comunicatul referitor la campania Let's Do it Romania cuprinzand datele pentru desfasurarea actiunii la Turda.
Sper sa fiti alaturi de noi.
Cu multumiri,
Marta Pozsonyi
coordonator local Let's Do it Romania
Stimati colaboratori,

Prin prezenta adresă vă solicităm respectuos cooperarea şi sprijinul în organizarea locală a proiectului “Let's Do It, Romania!”, proiect de curăţenie a ţării de deşeuri într-o singură zi. Este vorba de unul dintre cele mai actuale şi mai ample proiecte naţionale, venit ca inspiraţie după modelul din Estonia (2008), Letonia şi Lituania (2009), Portugalia şi Slovenia (2010).

Proiectul are ca obiective principale curăţarea teritoriului României de deşeurile aruncate necorespunzător în ecosistemele naturale cât şi prevenirea reapariţiei acestora. Proiectul este menit să atragă atenţia întregii naţiuni asupra importanţei curăţeniei ţării noastre, de promovare a imaginii unei ţări lipsite de deşeuri, a unei ţări în care voluntari, persoane publice, persoane private, cetăţeni, autorităţi centrale, locale, guvernamentale şi organizaţii non-guvernamentale îşi dau concursul pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi imaginii publice.

Până la acest moment România a avut un deficit de resurse şi implicări la nivelul managementului deşeurilor, motiv pentru care am fost şi suntem susceptibili de amenzi deosebit de mari care ar putea afecta statul, şi în consecinţă s-ar răsfrânge şi asupra cetăţeanului român.

Programul nostru: “Let’s Do It, Romania!” curăţenie în toată ţara într-o singură zi.

Organizatori: Coordonatorul naţional este Asociaţia EcoAssist,

- coordonarea pentru judeţul Cluj şi Regiunea Nord-Vest este asigurată de Asociaţia Ecologistă Floarea de Colţ Cluj Napoca,

- coordonarea locală în Turda este asigurată de Asociația Slow Food Turda împreună cu Fundația de Ecologie și Turism Potaissa Turda.

Până în prezent s-au implicat 50 ONG-uri de mediu, 11 autorităţi centrale şi locale cât şi o serie de persoane fizice independente din echipa centrală (Bucureşti) dar şi din teritoriu.

Un spijin deosebit este cel al Ministerul Mediului şi al Pădurilor care a implicat următoarele instituţii în vederea organizării locale a acestui proiect: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiile Locale pentru Protecţia Mediului; Garda Naţională de Mediu, Comisariatele Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu; Admistraţia Naţională “Apele Române”, Direcţiile Apelor din fiecare Bazin Hidrografic şi Sistemele de Gospodărire a Apelor.

Mai mult, însuşi Ministrul Mediului şi al Pădurilor va promova acest proiect în fiecare judeţ în care dumnealui va călători în interes de serviciu până în data de 25 septembrie 2010, ziua oficială de curăţenie. Menţionam că, alături de această instituţie, există sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, sprijinul Jandarmeriei Române, şi că în curând vor fi definitivate colaborările şi cu Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional, Ministerul Administraţiei şi al Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului, cu centre de voluntariat la nivel naţional, companii de specialitate (co-incineratori, colectori şi reciclatori) care să asigure o capacitate de implementare a acestui proiect.

Misiunea proiectului “Let’s Do It, Romania!” este aceea de a creea cea mai mare acţiune naţională, în care autorităţi, companii, cetăţeni şi organizaţii non-guvernamentale să coopereze şi să se ajute reciproc pentru a avea o natură curată şi pentru a schimba atitudinea românilor faţă de deşeuri şi natură.

În prezent avem plăcerea de a vă solicita implicarea în realizarea acestui proiect.

Aceasta implicare ar consta in: promovarea actiunii din 25 septembrie in presa locala, pentru a oferi comunitatii informatiile necesare pentru ca in ziua stabilita sa poata contribui la reusita acestui proiect. Locatia aleasa este zona Bailor Sarate insa va vom tine la curent cu datele exacte pentru ziua de 25 septembrie

Marta Pozsonyi Alin Rosca
Presedinte Asociatia Presedinte Fundatia de Ecologie si Turism
"Slow Food" Turda "Potaissa" Turda

Slow Food Turda în Ungaria

Buna ziua,
Va trimit atasat un comunicat referitor la deplasarea unei delegaţii a asociatiei noastre in Ungaria la eveniment Slow Food.
La intoarcere va voi trimite si un rezumat post eveniment.
Un weekend fain va doresc,
Pozsonyi Márta, Slow Food Turda, Convivium Leader

Slow Food Turda pentru a doua oara in Ungaria la Nyiregyhaza
In zilele de 17 si 18 septembrie membri Slow Food Turda vor lua parte pentru a doua oara la evenimentul international “Arome unguresti” desfasurat la Complexul muzeal Sosto langa Nyiregyhaza in Ungaria.
Evenimentul prezinta mancaruri traditionale si produse agricole, expozanti fiind peste 150 de producatori din Ungaria, din tari vecine cum ar fi Ucraina, Slovacia, Romania si multe altele. Vor avea loc demonstratii culinare si prezentari de produse iar vedeta evenimentului in acest an va fi Ecuador care va prezenta mancarurile traditionale, portul popular precum si traditiile culinare si obiceiuri din viata de zi cu zi. Fiecare delegatie va avea alocata o casa taraneasca cu pridvor si curte (fara gard) unde va putea face tot ceea ce doreste pentru a prezenta cat mai bine specificul local si regional.
Echipa Slow Food Turda este compusa din familia Kepes care va duce la eveniment o diversitate foarte mare de produse apicole, familia Duma care va prezenta uleiul de floarea soarelul presat la rece si Marta Pozsonyi care va pregati pentru participanti Friptura de Turda, ca de obicei fiind produsul vedeta din Turda insa nu va lipsi nici ceapa rosie de Aries in cununi, impletita de Nagy Maria din Plaiesti.
Pentru delegatia turdeana acest eveniment este important si pentru parteneriatul pe care il dezvolta cu Slow Food Tokaj, Slow Food Budapest, Slow Food Penyige si Slow Food Debrecen, parteneriat care pe langa colaborarile si schimul de experienta in cadrul programului educativ pentru copii dezvolta acum si partea de schimb de experienta cu producatorii. Este insa si o mandrie de a fi reprezentantii Slow Food din Romania.

Cartare pentru Let's do it, România

Este deja de notorietate că echipa de drumeţi, Ulise & Zamfir, bate coclaurile ... degeaba!
Totuşi, din aceste drumeţii ("hălăduiri"!), apar puzderie de postări pe blogurile lui Zamfir.
Plus, contribuţii la activitatea asociaţiilor cu tentă ecologistă din care face parte: Asociaţia Ecologistă "Floarea de Colţ" Cluj Napoca şi Asociaţia "Slow Food" Turda.
Ultima hălăduire de amploare, Turda - Ploscoş şi retur, a fost o activitate de destindere, dar, totodată, şi o activitate de cartare a depozitelor de gunoaie de pe traseu, în vederea includerii lor pe listele şi hărţile acţiunii Let's do it, România.
Iată harta traseului şi zonele cu depozite de gunoaie:
Cele mai mari grămezi conţin, în principal, PET şi alte materiale plastice, dar, şi moloz, cutii de vopsea, etc. Locaţia este: latura vestică a depresiunii Durgăului şi partea stângă a drumului judeţean ce leagă Ploscoş de Turda.
Iată şi imagini culese de pe traseu:

album foto

Imaginea standard a drumului asfaltat ori de căruţe, a potecilor sau chiar a păşunilor este butelia de PET aruncată aiurea. De regulă, cu eticheta de bere pe ea! Cred că acesta este adevăratul "brand de ţară"!

Cât de „verde“ suntem? (3)

Astăzi, România este în criză. După ce a fost în tranziţie. Nimeni nu ştie încotro o luăm, dar, sigur, o luăm în jos! Spre "Cireşica", după cum ne îndeamnă şi Preşedintele! În toată acestă glumă numită actualitate, mai suntem câţiva care nu ne putem vedea de treburile noastre şi ne zbatem să facem, dacă nu o Românie mai bună, măcar una mai curată. Am preluat exemplul estonienilor şi vrem să o facem într-o singură zi, în 25 septembrie! Despre toată această tevatură, am găsit un fel de dare de seamă, care sintetizează situaţia, mai bine de cum aş reuşi eu să o fac. Împart textul selectat din articolul Cât de „verde“ este românul?, scris de Sandra Scarlat, în mai multe postări. După ziua de curăţenie generală, voi reveni cu concluzii.

Cât de „verde“ este românul?

Colectarea selectivă, încă o necunoscută pentru mulţi români

Organizaţiile specializate fac periodic campanii de colectare pentru DEEE-uri

Mai mult de jumătate dintre români nu sortează deşeurile în funcţie de materialul din care sunt făcute, pentru că nu au unde (69%), n-au timp (9,7%) sau pur şi simplu din comoditate şi neglijenţă (5,7%), reiese dintr-un studiu realizat anul trecut de ECOTIC şi Daedalus Millward Brown. Dintre cei care colectează selectiv (49,4%), cei mai mulţi aruncă separat plasticul (86,2%), hârtia (73,5%), sticlele (47%), produsele metalice (21,5%) şi echipamentele electrice şi electronice (14,6%).

Cât de „verde“ suntem? (2)

Astăzi, România este în criză. După ce a fost în tranziţie. Nimeni nu ştie încotro o luăm, dar, sigur, o luăm în jos! Spre "Cireşica", după cum ne îndeamnă şi Preşedintele! În toată acestă glumă numită actualitate, mai suntem câţiva care nu ne putem vedea de treburile noastre şi ne zbatem să facem, dacă nu o Românie mai bună, măcar una mai curată. Am preluat exemplul estonienilor şi vrem să o facem într-o singură zi, în 25 septembrie! Despre toată această tevatură, am găsit un fel de dare de seamă, care sintetizează situaţia, mai bine de cum aş reuşi eu să o fac. Împart textul selectat din articolul Cât de „verde“ este românul?, scris de Sandra Scarlat, în mai multe postări. După ziua de curăţenie generală, voi reveni cu concluzii.

Cât de „verde“ este românul?

Ecologie primitivă

„Este un proiect de bun-simţ, nici măcar nu l-aş numi de ecologie. Poate o ecologie primitivă: ne strângem din urmă, ceva ce trebuia să facem demult", explică iniţiatoarea. Deşi a avut momente de ezitare, Liana Buzea spune că acum nu mai are dubii că proiectul va reuşi. „Întrebarea este cum?" Va fi o provocare şi pentru organizatori, dar mai ales un test pentru a afla cât de ecologişti sunt românii.

Cât de „verde“ suntem?

"Spiritul de asociaţie, trebuie să constatăm cu bucurie, a luat un mare avânt la noi. Numărul deosebitelor societăţi române, pe faţă sau secrete, este astăzi aproape incalculabil. Românul cît trăieşte trebuie să fie membru în mai multe societăţi; ba ceva mai mult, sunt români cari, chiar înainte de naştere, sunt membri în "Cornelia, societatea mamelor române pentru ajutorul mutual în caz de naştere"; iar alţii, chiar după ce mor, continuă a fi membri activi în societatea de îngropăciune mutuală: în schimbul unei neînsemnate cotizaţiuni, orice membru, la caz, doamne fereşte, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzica. Ca orice român, am căutat şi eu să fac parte din cât mai multe societăţi. Până mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi, graţie stăruinţelor celebrului meu amic, eminentul pedagog Mariu Chicoş Rostogan, am onoare a fi membru la nouă. A noua, cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai binevenită; ea răspunde la o mare şi arzătoare necesitate naţională. Cititorul se va convinge îndată cât de urgentă nevoie aveam de înfiinţarea noii noastre societăţi.". Nu cred că mai este cazul, pentru cei care au trecut pe la şcoală, altfel decât gâsca prin baltă, că textul de mai sus este citat din nuvela Românii verzi de Ion Luca Caragiale. scrisă în 1901 şi atât de actuală şi astăzi.

Astăzi, România este în criză. După ce a fost în tranziţie. Nimeni nu ştie încotro o luăm, dar, sigur, o luăm în jos! Spre "Cireşica", după cum ne îndeamnă şi Preşedintele!

În toată acestă glumă numită actualitate, mai suntem câţiva care nu ne putem vedea de treburile noastre şi ne zbatem să facem, dacă nu o Românie mai bună, măcar una mai curată.

Am preluat exemplul estonienilor şi vrem să o facem într-o singură zi, în 25 septembrie! Despre toată această tevatură, am găsit un fel de dare de seamă, care sintetizează situaţia, mai bine de cum aş reuşi eu să o fac. Împart textul selectat din articolul Cât de „verde“ este românul?, scris de Sandra Scarlat, în mai multe postări. După ziua de curăţenie generală, voi reveni cu concluzii.

Cât de „verde“ este românul?

De unde vine ideea

Ecologist mai mult din vorbe decât din fapte, românul începe să înţeleagă ce înseamnă să protejeze mediul, şi, mai ales, de ce trebuie să o facă. În luna septembrie, organizaţiile de mediu ne provoacă să demonstrăm cât ne pasă de viitorul ţării în care trăim.

Inspirată de un grup de ecologişti estonieni care a reuşit să mobilizeze 4% din populaţia ţării să adune gunoaie într-o singură zi, în 2008, Liana Buzea, preşedintele asociaţiei EcoAssist, a luat iniţiativă. Deşi nu a fost singura care s-a gândit să facă o versiune locală a proiectului estonian de ecologizare „Let's do it!", a fost cea care a strâns o echipă şi a obţinut sprijin de la autorităţi, organizaţii non-guvernamentale, companii şi de la vedete pentru „curăţenia naţională" programată pe 25 septembrie 2010.

La finalul lui august 2007, când Toomas Trapido, în prezent membru al Parlamentului Estoniei, i-a prezentat un plan pentru a curăţa toată ţara de gunoaiele aruncate în natură în 5-7 ani, antreprenorul Rainer Nölvak a ridicat miza: „Stop. Asta vom face, dar o vom face într-o singură zi". Era prima dată când se organiza un eveniment de o asemenea amploare şi, la început, niciunul dintre cei implicaţi nu ştia cum va fi posibil. Dar erau convinşi că se poate face.

Nebunie transformată în provocare

Aceeaşi convingere îi motivează şi pe cei din grupul care organizează „Let's do it, Romania! Curăţenie în toată ţara. Într-o singură zi!" Chiar dacă anul trecut, când s-au apucat de treabă îndrumaţi de manualul realizat de estonieni, părea o nebunie. „Prima reacţie a fost: nu pot să fac aşa ceva în România. Era o organizare care părea imposibilă. Apoi, am luat-o ca pe o provocare", spune Liana Buzea. Din septembrie 2009, când s-a anunţat proiectul în România, s-au adunat peste 2.000 de oameni în echipa de organizare din toată ţara, iar pe site-ul proiectului (www.letsdoitromania.ro) s-au înscris până în prezent 5.500 de voluntari care vor să ia parte la acţiunea de curăţenie.

În paralel, peste 2.200 de voluntari au ajutat la realizarea hărţii cu mormanele de gunoaie din arealele naturale ale ţării (zone din afara localităţilor). Până acum s-au identificat 4.400 de mormane, adică 230.000 de metri cubi de deşeuri, cele mai multe în judeţul Ilfov.

200.000 de români

Estonienii au fost ajutaţi din toate părţile, cu voluntari, echipamente sau mijloace de transport, de ajunseseră să fie comparaţi cu mafia, pentru că nimeni nu putea să-i refuze. Deşi au avut cea mai mare campanie de promovare organizată vreodată în Estonia şi n-au plătit nimic pentru ea, cu doar 10 zile înainte de acţiunea de curăţenie, pe site-ul proiectului se înregistraseră doar 10.000 de voluntari.

Echipa de organizare făcuse deja tot ce ţinea de ea. Restul trebuia să vină de la oameni. Pe 3 mai 2008, peste 50.000 de persoane au venit să strângă gunoaie, adică 4% din populaţia ţării cu 1,3 milioane de locuitori. Potrivit organizatorilor, guvernului i-ar fi luat 3 ani şi 22,5 milioane de euro să facă ce au reuşit ei în 5 ore, cu un buget de 500.000 de euro.

Organizatorii proiectului în România aşteaptă minimum 200.000 de oameni la curăţenie. Până acum, dintre cei care au preluat proiectul (Letonia, Lituania, Portugalia şi Slovenia), slovenii au reuşit să mobilizeze cei mai mulţi voluntari, 270.000 de oameni, adică 12% din populaţia ţării. România este cea mai mare ţară înscrisă în proiect, cu o populaţie de 10 ori mai numeroasă decât a Sloveniei.

Echipa de coordonare va organiza centre de informare în fiecare judeţ al ţării şi va afişa toate informaţiile pe site, astfel încât oricine doreşte să participe să poată afla imediat unde să se prezinte pentru a fi inclus într-un grup de voluntari. Organizatorii spun că vor încerca să asigure echipament pentru toată lumea, dar recomandă voluntarilor să vină pregătiţi de acasă cu o rolă de saci de gunoi şi o pereche de mănuşi.

Articolul Cât de „verde“ suntem? este preluat de pe www.zamfirpop.com

va urma

Izvorul lui Alexandru Macedon

În apropiere de Turda, pe drumul spre Petreştii de Jos, un izvor îşi trece apele peste o stâncă. În timp, formele sculptate de apă au aprins imaginaţia localnicilor. Aşa a apărut legenda, conform
căreia, la acest izvor şi-ar fi adăpat calul şi ostoit setea, nici mai mult, nici mai puţin, decât însuşi ... Alexandru Macedon!

Astăzi am ajuns la acest izvor, Izvorul lui Alexandru Macedon!

Într-adevăr, cu imaginaţie, se pot observa "urmele" potcoavei , o adâncitură "făcută" de fornăitul calului însetat şi locul unde a călcat cizma lui Macedon sau unde şi-ar fi sprijinit el
genunchiul. Mai mult, locul de unde ţâşneşte apa poate fi asemuit cu împunsătura ţepuşei de pe coiful cuceritorului.

Nu ştiu dacă în istorie există vreo dovadă a trecerii lui Alexandru Macedon pe meleagurile noastre, dar, în folclorul local dăinuieşte legenda.

Constructorii autostrăzii au modificat topografia locurilor, au ridicat depozite de steril sau de pământ vegetal, au schimbat traseele drumurilor locale, ...

Izvorul a rămas neatins! Mai mult, pe zidul de sprijin al drumului judeţean, cineva a scris cu vopsea indicaţia: "IZVOR". De la această indicaţie, se poate coborî pe o potecuţă până la izvor.

Sau, se poate ajunge, pe o deviere care intersectează un drum mai vechi, abia vizibil, pentru că, aşa cum se spune în vorbirea populară, prin ne mai utilizarea drumului respectiv, "locu' s-o vindecat", adică, natura a reluat în stăpânire locul fostului drum - impunând vegetaţia spontană peste pietriş.

Imagini de la faţa locului aveţi aici.

Cartare pentru Let's do it!

Echipa formată din Korosfoy Sandor şi Zamfir Pop a intreprins o cartare a zonei Petreşti - Şutu, din punct de vedere al mormanelor de gunoaie răspândite în natură, pentru acţiunea Let's do it, România!, care se va desfăşura la 25 septembrie a. c.
Observaţii:
- situaţia, raportată la cea din anii anteriori este mult îmbunătăţită;
- localităţile, în marea lor majoritate, sunt acoperite de servicii de salubritate, care ridică săptămânal gunoaiele menajere colectate de localnici în saci sau pubele;
- se pare că şi acţiunile cercurilor de ecologişti au lăsat urme de curăţenie, dar, şi au indus modificări în mentalitate.
Totuşi, se mai găsesc mormane de gunoaie, pe ici, pe colo. La fel, pe malurile cursurilor de apă sunt înşirate gunoaie transportate de viituri.
Imagini de la faţa locului aveţi aici