Cât de „verde“ suntem? (2)

Astăzi, România este în criză. După ce a fost în tranziţie. Nimeni nu ştie încotro o luăm, dar, sigur, o luăm în jos! Spre "Cireşica", după cum ne îndeamnă şi Preşedintele! În toată acestă glumă numită actualitate, mai suntem câţiva care nu ne putem vedea de treburile noastre şi ne zbatem să facem, dacă nu o Românie mai bună, măcar una mai curată. Am preluat exemplul estonienilor şi vrem să o facem într-o singură zi, în 25 septembrie! Despre toată această tevatură, am găsit un fel de dare de seamă, care sintetizează situaţia, mai bine de cum aş reuşi eu să o fac. Împart textul selectat din articolul Cât de „verde“ este românul?, scris de Sandra Scarlat, în mai multe postări. După ziua de curăţenie generală, voi reveni cu concluzii.

Cât de „verde“ este românul?

Ecologie primitivă

„Este un proiect de bun-simţ, nici măcar nu l-aş numi de ecologie. Poate o ecologie primitivă: ne strângem din urmă, ceva ce trebuia să facem demult", explică iniţiatoarea. Deşi a avut momente de ezitare, Liana Buzea spune că acum nu mai are dubii că proiectul va reuşi. „Întrebarea este cum?" Va fi o provocare şi pentru organizatori, dar mai ales un test pentru a afla cât de ecologişti sunt românii.



Defrişarea şi poluarea, considerate principalele probleme de mediu ale României

Defrişarea pădurilor, poluarea aerului şi a apei, dar şi munţii de gunoaie sunt principalele probleme de mediu resimţite de români, se arată într-un studiu realizat de compania Synovate pentru WWF (World Wide Fund for Nature) România. Totuşi, doar 1% dintre cei chestionaţi pentru sondaj în 2009 au declarat că au donat sume de bani pentru protecţia mediului, cei mai mulţi preferând proiectele ce implică orfelinatele şi protecţia copiilor (38%), ajutorarea celor afectaţi de catastrofele naturale (31%) sau persoanele cu handicap (11%). Protecţia pădurilor ar fi principala cauză de mediu pentru care românii ar face donaţii (54%), urmată de managementul deşeurilor (42%) şi protecţia Dunării (34%).

Proiectele de mediu au impact pe termen lung

Dacă proiectul „Let's do it, Romania!" urmăreşte în principal efecte pe termen scurt, Raluca Fişer, preşedinta organizaţiei Green Revolution, are o provocare pe termen mediu şi lung pentru români. Organizaţia pe care o conduce a iniţiat Legea privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice, ce a intrat în vigoare în august şi pentru care pregăteşte acum campania de implementare. „Este în primul rând o lege care-i învaţă pe 1,4 milioane de bugetari să colecteze selectiv la serviciu", explică Fişer. „Automat, unii dintre ei vor duce şi acasă acest obicei".

Fişer lucrează la ghidul de comunicare prin care va explica, atât celor din conducerea instituţiilor statului cât şi angajaţilor acestora, cum să colecteze selectiv şi, mai ales, de ce să facă asta. Legea prevede trei categorii de deşeuri ce trebuie strânse separat: de hârtie şi carton, de metal şi plastic şi de sticlă. Cei care nu vor respecta prevederile legislative riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

Nu se ştie deocamdată câte instituţii vor fi obligate să pună în aplicare prevederile legii, dar toate trebuie să organizeze colectarea selectivă şi să încheie, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, un contract de predare a deşeurilor cu o companie autorizată să le recicleze.

Lipsa educaţiei

Dar misiunea organizaţiei de a-i face pe bugetari să aplice prevederile acestei legi este cu atât mai grea cu cât românii, în majoritate, nu sunt educaţi să protejeze mediul şi nu le-a intrat în reflex că trebuie să separe gunoiul menajer de carton, plastic şi sticlă, să stingă lumina când ies dintr-o încăpere sau să nu arunce ambalaje pe stradă.

Iar când vine vorba să dea bani pentru proiecte ecologice, şansele sunt minime. Fişer spune că nu a făcut acţiuni de strângere de fonduri de la populaţie, a preferat să colaboreze cu firme. „Proiectele noastre sunt atât de mari încât dacă aş sta să le finanţez din convingerea, ca să nu zic din mila fiecărei persoane fizice, ar mai dura până în 2020", spune preşedinta Green Revolution. Românii sunt mai deschişi să doneze bani pentru a ajuta copiii, oamenii bolnavi sau pe cei afectaţi de calamităţi, consideră Fişer.

„Partea de mediu este mai greu de comunicat. N-au învăţat despre asta, nu înţeleg care sunt efectele protecţiei mediului pe termen lung", adaugă ea. Iar românul a demonstrat în cei 20 de ani de la Revoluţie că are o gândire pe termen scurt, că preferă deciziile cu impact rapid.

„La mediu nu-i aşa. Nu de mâine o să înceapă toată lumea să colecteze selectiv sau să meargă cu bicicletele", explică Fişer. Iar provocarea pentru organizaţiile de protecţia mediului din ţară este să găsească un mod în care să-şi ambaleze mesajul ecologist astfel încât să fie interesant pentru cât mai mulţi români şi, mai ales, să răspundă unor nevoi. „Dacă stai cu fiecare de vorbă, îi pasă şi înţelege. Problema e că nu poţi face asta, trebuie să găseşti alte soluţii".

Echipa de coordonare va organiza centre de informare în fiecare judeţ al ţării şi va afişa toate informaţiile pe site, astfel încât oricine doreşte să participe să poată afla imediat unde să se prezinte pentru a fi inclus într-un grup de voluntari. Organizatorii spun că vor încerca să asigure echipament pentru toată lumea, dar recomandă voluntarilor să vină pregătiţi de acasă cu o rolă de saci de gunoi şi o pereche de mănuşi.

Articolul Cât de „verde“ suntem? este preluat de pe www.zamfirpop.com

va urma