Cât de „verde“ suntem?

"Spiritul de asociaţie, trebuie să constatăm cu bucurie, a luat un mare avânt la noi. Numărul deosebitelor societăţi române, pe faţă sau secrete, este astăzi aproape incalculabil. Românul cît trăieşte trebuie să fie membru în mai multe societăţi; ba ceva mai mult, sunt români cari, chiar înainte de naştere, sunt membri în "Cornelia, societatea mamelor române pentru ajutorul mutual în caz de naştere"; iar alţii, chiar după ce mor, continuă a fi membri activi în societatea de îngropăciune mutuală: în schimbul unei neînsemnate cotizaţiuni, orice membru, la caz, doamne fereşte, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzica. Ca orice român, am căutat şi eu să fac parte din cât mai multe societăţi. Până mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi, graţie stăruinţelor celebrului meu amic, eminentul pedagog Mariu Chicoş Rostogan, am onoare a fi membru la nouă. A noua, cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai binevenită; ea răspunde la o mare şi arzătoare necesitate naţională. Cititorul se va convinge îndată cât de urgentă nevoie aveam de înfiinţarea noii noastre societăţi.". Nu cred că mai este cazul, pentru cei care au trecut pe la şcoală, altfel decât gâsca prin baltă, că textul de mai sus este citat din nuvela Românii verzi de Ion Luca Caragiale. scrisă în 1901 şi atât de actuală şi astăzi.

Astăzi, România este în criză. După ce a fost în tranziţie. Nimeni nu ştie încotro o luăm, dar, sigur, o luăm în jos! Spre "Cireşica", după cum ne îndeamnă şi Preşedintele!

În toată acestă glumă numită actualitate, mai suntem câţiva care nu ne putem vedea de treburile noastre şi ne zbatem să facem, dacă nu o Românie mai bună, măcar una mai curată.

Am preluat exemplul estonienilor şi vrem să o facem într-o singură zi, în 25 septembrie! Despre toată această tevatură, am găsit un fel de dare de seamă, care sintetizează situaţia, mai bine de cum aş reuşi eu să o fac. Împart textul selectat din articolul Cât de „verde“ este românul?, scris de Sandra Scarlat, în mai multe postări. După ziua de curăţenie generală, voi reveni cu concluzii.

Cât de „verde“ este românul?

De unde vine ideea

Ecologist mai mult din vorbe decât din fapte, românul începe să înţeleagă ce înseamnă să protejeze mediul, şi, mai ales, de ce trebuie să o facă. În luna septembrie, organizaţiile de mediu ne provoacă să demonstrăm cât ne pasă de viitorul ţării în care trăim.

Inspirată de un grup de ecologişti estonieni care a reuşit să mobilizeze 4% din populaţia ţării să adune gunoaie într-o singură zi, în 2008, Liana Buzea, preşedintele asociaţiei EcoAssist, a luat iniţiativă. Deşi nu a fost singura care s-a gândit să facă o versiune locală a proiectului estonian de ecologizare „Let's do it!", a fost cea care a strâns o echipă şi a obţinut sprijin de la autorităţi, organizaţii non-guvernamentale, companii şi de la vedete pentru „curăţenia naţională" programată pe 25 septembrie 2010.

La finalul lui august 2007, când Toomas Trapido, în prezent membru al Parlamentului Estoniei, i-a prezentat un plan pentru a curăţa toată ţara de gunoaiele aruncate în natură în 5-7 ani, antreprenorul Rainer Nölvak a ridicat miza: „Stop. Asta vom face, dar o vom face într-o singură zi". Era prima dată când se organiza un eveniment de o asemenea amploare şi, la început, niciunul dintre cei implicaţi nu ştia cum va fi posibil. Dar erau convinşi că se poate face.

Nebunie transformată în provocare

Aceeaşi convingere îi motivează şi pe cei din grupul care organizează „Let's do it, Romania! Curăţenie în toată ţara. Într-o singură zi!" Chiar dacă anul trecut, când s-au apucat de treabă îndrumaţi de manualul realizat de estonieni, părea o nebunie. „Prima reacţie a fost: nu pot să fac aşa ceva în România. Era o organizare care părea imposibilă. Apoi, am luat-o ca pe o provocare", spune Liana Buzea. Din septembrie 2009, când s-a anunţat proiectul în România, s-au adunat peste 2.000 de oameni în echipa de organizare din toată ţara, iar pe site-ul proiectului (www.letsdoitromania.ro) s-au înscris până în prezent 5.500 de voluntari care vor să ia parte la acţiunea de curăţenie.

În paralel, peste 2.200 de voluntari au ajutat la realizarea hărţii cu mormanele de gunoaie din arealele naturale ale ţării (zone din afara localităţilor). Până acum s-au identificat 4.400 de mormane, adică 230.000 de metri cubi de deşeuri, cele mai multe în judeţul Ilfov.

200.000 de români

Estonienii au fost ajutaţi din toate părţile, cu voluntari, echipamente sau mijloace de transport, de ajunseseră să fie comparaţi cu mafia, pentru că nimeni nu putea să-i refuze. Deşi au avut cea mai mare campanie de promovare organizată vreodată în Estonia şi n-au plătit nimic pentru ea, cu doar 10 zile înainte de acţiunea de curăţenie, pe site-ul proiectului se înregistraseră doar 10.000 de voluntari.

Echipa de organizare făcuse deja tot ce ţinea de ea. Restul trebuia să vină de la oameni. Pe 3 mai 2008, peste 50.000 de persoane au venit să strângă gunoaie, adică 4% din populaţia ţării cu 1,3 milioane de locuitori. Potrivit organizatorilor, guvernului i-ar fi luat 3 ani şi 22,5 milioane de euro să facă ce au reuşit ei în 5 ore, cu un buget de 500.000 de euro.

Organizatorii proiectului în România aşteaptă minimum 200.000 de oameni la curăţenie. Până acum, dintre cei care au preluat proiectul (Letonia, Lituania, Portugalia şi Slovenia), slovenii au reuşit să mobilizeze cei mai mulţi voluntari, 270.000 de oameni, adică 12% din populaţia ţării. România este cea mai mare ţară înscrisă în proiect, cu o populaţie de 10 ori mai numeroasă decât a Sloveniei.

Echipa de coordonare va organiza centre de informare în fiecare judeţ al ţării şi va afişa toate informaţiile pe site, astfel încât oricine doreşte să participe să poată afla imediat unde să se prezinte pentru a fi inclus într-un grup de voluntari. Organizatorii spun că vor încerca să asigure echipament pentru toată lumea, dar recomandă voluntarilor să vină pregătiţi de acasă cu o rolă de saci de gunoi şi o pereche de mănuşi.

Articolul Cât de „verde“ suntem? este preluat de pe www.zamfirpop.com

va urma