Iată câteva realizări de astăzi, în materie de
Case ecologice:
Casa Locarno, Locarno, Elveţia - Cu vedere la Lago Maggiore
în Elveţia, Casa Locarno a fost proiectată de Designyougo pentru a consuma cât
mai puţină energie. Panourile solare de pe acoperiş încălzesc apa şi
instalaţiile de sub podele în majoritatea lunilor anului, iar design-ul casei
permite o iluminare eficientă pe timpul zilei.
Sediul Swarovski, Lacul Zurich, Elveţia - Construită pe
malul estic al Lacului Zurich, structurile transparente găzduiesc peste 500
dintre oficialii fabricantului de cristale Swarowski. Clădirile au formă de
potcoavă şi un consum redus de energie, folosind apa lacului Zurich pentru
încălzire şi răcire.
OS House, Racine, Wisconsin, SUA - Este o casă de familie
construită pe malul lacului Michigan şi a fost proiectată de Johnsen Schmaling
Architects pentru a beneficia de un maximum de ventilaţie naturală şi expunere
solară. Sistemul instalaţiilor sanitare este compact şi proiectat pentru a
economisi cât mai multă apă.
Velodrome, Londra, Marea Britanie - Aflat la nord de Olympic
Park din Londra, Velodrome îşi va deschide porţile în această vară pentru a
primi zeci de mii de fani în timpul Jocurilor Olimpice şi Paralimpice din 2012.
Velodrome a fost construit din materiale uşoare şi proiectat pentru a reflecta
design-urile bicicletelor. Luminile din tavanul sălii au fost poziţionate
strategic, în timp ce deschiderile contribuie la ventilarea în mod natural a
arenei.
FUSMH, Madison, Wisconsin, SUA - Casa de Întruniri a
Societăţii Unitariene reprezintă o extindere a istoricei Case de Întruniri din
Madison. Clădirea este cu 40% mai eficientă decât clădirile de acelaşi tip, la
construirea cărora nu au fost utilizate inovaţiile de tip LEED-Gold. Senzorii
pentru dioxid de carbon declanşează un sistem de ventilaţie care permite salvarea
energiei atunci când spaţiile nu sunt ocupate.
Casa din Shimogamo, Kyoto, Japonia - Din fiecare cameră se
poate admira verdeaţa din jurul casei. Spaţiul verde din jurul structurii
contrastează într-un mod plăcut cu materialele industriale din care casa a fost
construită.
Şcoala Sandal Magna, Wakefield, Marea Britanie - Şcoala
primară din Wakefield este una dintre cele mai eficiente şcoli în privinţa
consumului de oxigen din Marea Britanie. Ventilaţia aerului este 100% naturală,
iar complexul arhitectural beneficiază de o modalitate eco de încălzire şi
răcire.
Fundaţia Livestrong, Austin, Texas, SUA - Un depozit vechi
de 50 de ani a fost modificat şi transformat într-o clădire certificată
LEED-Gold. 90% dintre materialele obţinute în urma demolării depozitului au
fost reciclate şi folosite pentru construirea noii structuri.
Ixsir Winery, Basbina, Liban - Vinăria Ixsir combină o casă
feudală restaurată, veche de 400 de ani, cu o construcţie ai cărei pereţi
permit creşterea plantelor în interiorul lor. Pivniţele se comportă ca un
burete termic, creând echilibrul necesar de temperatură şi umiditate.
Park Hotel Hyderabad, Hyderabad, India - Hotelul de cinci
stele a primit distincţia
LEED Gold, şi se deosebeşte de clădirile tradiţionale
prin implementarea strategiilor durabile de proiectare, concentrate pe
iluminarea naturală a spaţiilor interioare.
|
Sursa foto: wikipedia |
Astăzi, foarte mulţi ne batem cu cărămida-n piept că „suntem
ecologişti”. Nu contează că mergem la Chei cu maşina, nici că facem focul pe iarbă
virgină (nu puteam face pe vatra existenta, deja), nu contează că ardem gunoiul
amestecat (hârtie, PET, lemne şi coji de cartofi) şi oferim naturii fumul de
rigoare.
Eram ecologist, încă de pe vremea când nu exista acest
cuvânt pe meleagurile mioritice. Prin '61, când familia noastră ieşea la iarbă
verde, tot ce coboram din portbagajul nemţesc al ataşului Simson legat de
IJ-ul rusesc, trebuia să punem înapoi. Mai puţin ceea ce am mâncat. Deviza
părinţilor mie era: „să nu lăsăm urme de trecere”, adică: fără gunoaie
lăsate în natură. Ca să se poată bucura de iarba curată şi cei care vin după
noi! – era lămurirea oferită de părinţii mei.
Apoi, ca să nu mă plictisesc, în anul în care am fost
pensionar de boală şi după-aceea, schiţam casa visului meu. Cu scheme de
reducere la maxim a costurilor de construcţie (o vedeam rotundă: un cilindru cu
un trunchi de con pe el!) şi de întreţinere (acoperişul îmi colecta apa de ploaie
într-un rezervor, conductele prin care cobora aveau turbine, la subsol era
generatorul de biogaz, căldura fumului evacuat preîncălzea apa care intra în
centrala termică, iar, holul central şi casa scărilor distribuiau căldura - produsă la centrala
termică şi în bucătărie – la diferitele etaje). Era o casă ecologică avant
la lettre!
Zamfir POP - cofondator AEFC