Tăcerea mediului (11)

Fereastră spre verde

(cu negru fericit!)

Particip şi eu la Festivalul tăcerilor de miercuri. Pentru cei care nu ştiu, vă voi povesti, ca să înţelegeţi ce este “miercurea fără cuvinte“, iniţiată de Carmen – ardeleanca noastră dragă … din Germania: Venim de departe şi  cu capul în nori până dincolo de curcubeu la vânătoare de raţe sau picturi cu Roma. La un capăt de drum unde avem prieteni trecem dincolo de amintiri să vedem o nudistă la Turnul Chindiei pentru că avem motive. O mămică bună în Australia cu prospeţimeaunui car îngropat în flori ajungem la fereastra către lume să vedem înc-un mâţ şi un câine şi o farfurie … nudistă (goală!) fără măști și bucuroși că-i așa și nu-i vorba de o extracție sau sfârșit de vacanță ori statui vii. Sub clar de Lună , cu eleganță, dintr-o cutie cu păpuși sau din Area 44, iese o siluetă feminină – eternă ghicitoare -, cu evlavie şi în secret, fără bani, printr-o fantă de lumină şi cu mare pompă, operaţia a reuşit. Criza nu se observă din alergare în liniştea înflăcărată de sub felinarul căzut în tăcerea mediului pentru o cină foarte romantică. Tabla buţii sună în arşiţa verii din pădurea în noaptea de vară, ca-ntr-o catedrală închinată florilor …